Această propunere vine în continuarea precedentelor materiale prezentate deja pe această temă. Pe scurt, propunerea noastră se referă la următoarele (eventuale) diviziuni administrative, notate cu caractere bold (între paranteze sunt menţionate reşedinţele unităţilor administrative propuse, cu italice):

   A. Regiunea Prut-Siret (Moldova), cu centrul la Iaşi, formată din judeţele:

1)    Siretul Superior (reşedinţă de ales între Botoşani şi Suceava), format din ţinuturile Baia (Paşcani sau Fălticeni), Botoşani (Botoşani), Câmpulung (Câmpulung Modovenesc), Dorohoi (Dorohoi), Rădăuţi (Rădăuţi), Suceava (Suceava)

2)    Iaşi (reşedinţa la Iaşi), format din ţinuturile Fălciu (Huşi), Iaşi (Iaşi), Tutova (Bârlad) şi Vaslui (Vaslui)

3)    Bacău (reşedinţa la Bacău), format din ţinuturile Bacău (Bacău), Neamţ (Piatra-Neamţ), Roman (Roman) şi Trotuş (Oneşti)

   B. Regiunea Dunărea de Jos, cu centrul la Galaţi, formată din judeţele:

1)    Siretul Inferior (reşedinţa la Galaţi), format din ţinuturile Covurlui (Galaţi), Putna (Focşani) şi Tecuci (Tecuci)

2)    Buzău (reşedinţa la Brăila), format din ţinuturile Brăila (Brăila), Buzău (Buzău) şi Râmnicul Sărat (Râmnicul Sărat)

3)    Dobrogea (reşedinţa la Constanţa), format din ţinuturile Constanţa (Constanţa), Delta (Tulcea), Istria (Medgidia), Măcin (Babadag)

   C. Regiunea Muntenia, cu reşedinţa la Ploieşti, formată din judeţele:

1)    Prahova-Dâmboviţa (reşedinţa la Ploieşti), format din ţinuturile Dâmboviţa (Târgovişte), Prahova (Ploieşti) şi Săcuieni/Teleajen (Vălenii de Munte)

2)    Ialomiţa-Ilfov (reşedinţa la Bucureşti), format din ţinuturile Burnaz-Mostiştea (Olteniţa), Călăraşi (Călăraşi), Ialomiţa (Slobozia), Ilfov (Buftea), Vlaşca (Giurgiu)

3)    Argeş-Olt/Oltul Inferior (reşedinţa la Piteşti), format din ţinuturile Argeş (Piteşti), Muscel (Câmpulung), Olt (Slatina), Teleorman (Alexandria)

4)    Municipiul Bucureşti

   D. Regiunea Oltenia, cu reşedinţa la Craiova, formată din judeţele:

1)    Jiul Superior (reşedinţa la Târgul Jiu), cu ţinuturile Gorj (Târgul Jiu), Motru (Motru) şi Vâlcea (Râmnicul Vâlcea)

2)    Jiul Inferior (reşedinţa la Craiova), cu ţinuturile Balta (Calafat), Dolj (Craiova), Mehedinţi (Drobeta-Turnul Severin), Romanaţi (Caracal)

   E. Regiunea Banat-Crişana, cu reşedinţa la Timişoara, formată din judeţele:

1)    Timiş (reşedinţa la Timişoara), cu ţinuturile Caraş (Reşiţa), Cenad (Sânnicolaul Mare), Lugoj/Timiş-Bega (Lugoj), Severin (Caransebeş), TimişTorontal (Timişoara), Torontal/Cenad (Jimbolia)

2)    Crişuri (reşedinţa la Oradea), cu ţinuturile Arad (Arad), Crişul Alb/Zarand (Ineu), Crişul Negru (Beiuş), Crişul Repede (Oradea), Salonta (Salonta)

   F. Regiunea Someş-Tisa, cu reşedinţa la Cluj-Napoca, formată din judeţele:

1)    Maramureş (reşedinţa la Baia Mare) cu ţinuturile Carei (Carei), Chioar-Gutâi (Baia Mare), Maramureş (Sighetul Marmaţiei), Satul Mare (Satul Mare), Sălaj (Zalău)

2)    Cluj (reşedinţa la Cluj-Napoca), cu ţinuturile Cluj (Cluj-Napoca), Năsăud (Bistriţa), Someş (Dej), Turda (Turda)

   G. Regiunea Ardeal, cu reşedinţa la Braşov, formată din judeţele:

1)    Oltul Superior (reşedinţa la Braşov), cu ţinuturile Braşov (Braşov), Ciuc (Miercurea-Ciuc), Trei Scaune (Sfântul Gheorghe)

2)    Sibiu (reşedinţa la Sibiu), cu ţinuturile Făgăraş (Făgăraş), Sibiu (Sibiu), Târnava Mare (Mediaş sau Sighişoara)

3)    Alba-Hunedoara (reşedinţa la Alba-Iulia), cu ţinuturile Alba (Alba-Iulia), Hunedoara (Deva), Târnava Mică (Blaj), Ţara Moţilor (Brad), Jiul Ardelean/Parâng-Retezat (Petroşeni)

4)    Mureş (reşedinţa la Târgul Mureş), cu ţinuturile Gurghiu (Reghin), Mureş (Târgul Mureş), Odorhei (Odorheiul Secuiesc)  

     Macroregiunile vor fi în număr de 3, cuprinzând fiecare două sau trei regiuni, după cum urmează:

I. Macroregiunea Moldova-Dunărea de Jos (reşedinţa la Iaşi), cu regiunile Prut-Siret (Moldova) şi Dunărea de Jos

II. Macroregiunea Muntenia-Oltenia (reşedinţa la Bucureşti), cu regiunile Muntenia şi Oltenia

III. Macroregiunea Transilvania-Banat (reşedinţa la Cluj-Napoca), cu regiunile Banat-Crişana, Someş-Tisa şi Ardeal

 

Concluzionând, ar fi vorba de 3 macroregiuni, formate din 7 regiuni, compuse din 20 de judeţe, alcătuite din 76 de ţinuturi. Fiecare provincie/regiune are între 2 şi 4 judeţe şi de la 9 la 14 ţinuturi. Ultimele, cu o suprafaţă medie de circa 3000 de kmp, sunt, în general, şi foarte apropiate între ele ca întindere. Pe de altă parte, şi macroregiunile sunt apropiate între ele, cât de cât: macroregiunea Moldova-Dunărea de Jos are 2 regiuni, 6 judeţe şi 24 de ţinuturi, macroregiunea Muntenia-Oltenia cuprinde tot 2 regiuni, 6 judeţe (inclusiv Capitala, asimilată acestui nivel administrativ) şi 19 ţinuturi, în vreme ce, peste munţi, macroregiunea Transilvania-Banat grupează 3 regiuni, 8 judeţe şi 33 de ţinuturi (aici fiind singurul element mai net de diferenţiere).

Vor exista ţinuturi care vor avea în componenţă două sau mai multe municipii – Baia (cu Paşcani şi Fălticeni), Hunedoara (cu Deva şi Hunedoara), Târnava Mare (cu Mediaş şi Sighişoara), Teleorman (cu Alexandria, Turnul Măgurele şi Roşiori de Vede) etc – dar şi ţinuturi în care reşedinţa va avea doar statut de oraş: Măcin (Babadag), Ilfov (Buftea), Crişul Alb/Zarand (Ineu) ş.a. Pe de altă parte, cele 3 macroregiuni încearcă să se suprapună peste cele 3 vechi state medievale româneşti (Transilvania, cu Banatul, Ţara Românească, Moldova), ţinând cont şi de puternica influenţă moldovenească în nordul Munteniei propriu-zise şi al Dobrogei, dar şi de apartenenţa, temporară, în prima parte a secolului al XV-lea atât a Dobrogei, cât şi a sudului Moldovei la Ţara Românească (pe baza căreia am şi diferenţiat provincia/regiunea Dunărea de Jos). Nomenclatura unităţilor administrative ţine cont fie de numele vechilor provincii istorice (Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Ardeal, etc.), fie de unele nume cu importanţă istorică (Istria, Zarand, Chioar), fie de numele unor elemente fizico-geografice – râuri (Dunărea, Oltul, Prutul, Siretul, Mureşul, Tisa ş.a.m.d.) sau unităţi montane (Gutâi, Parâng, etc.), ori de câmpie/luncă (Burnaz, Balta) – sau de numele reşedinţei respectivei diviziuni administrative.

Legat de această propunere, se mai cuvine să facem câteva precizări. În legătură cu numele unor regiuni, pentru Prut-Siret (Moldova) am ales această variantă fiind vorba de un teritoriu aparţinând bazinelor celor doi mari afluenţi ai Dunării. De asemenea, denumirea Siretul Superior pentru cel mai nordic judeţ al acesteia „împacă” oarecum posibilul „conflict” între cele mai importante oraşe de aici, Suceava şi Botoşani (este posibil ca atributele administrative judeţene să fie chiar partajate între cele două centre). Am considerat necesară, pe de altă parte, reînfiinţarea unui ţinut Trotuş, cu reşedinţa la Oneşti (acesta a mai funcţionat în Evul Mediu).

Aflat în sudul Moldovei (istorice), judeţul numit Siretul Inferior „împacă” şi el dificultatea de a extinde nume precum Putna sau Covurlui, ori recurgerea, prea frecventă, la numele reşedinţei (Galaţi, în acest caz). Deşi tot Galaţii au fost menţionaţi drept reşedinţă a regiunii Dunărea de Jos (şi pe considerentul situării pe malul fluviului), problema capitalei acestei unităţi rămâne, ţinând cont şi de prezenţa în componenţa sa a Constanţei. Probabil, chiar cu reşedinţa la Galaţi, regiunea Dunărea de Jos va putea avea anumite servicii regionale descentralizate la Constanţa. Tot legat de judeţele dobrogene (actuale), deşi nu rezolvă problema inegalităţii demografice, divizarea judeţelor Tulcea şi Constanţa în patru ţinuturi estompează inegalităţile în privinţa suprafeţei acestor unităţi inferioare viitoarelor judeţe. Pe de altă parte, crearea unui nou judeţ Buzău, cuprinzând cele trei judeţe interbelice menţionate şi acordarea acestui nume ţine cont de faptul că cea mai mare parte a cursului acestui râu le traversează. Mai adăugăm, în fine, că aceasta ar fi singura (viitoare) regiune ce ar cuprinde câte un judeţ din câte o provincie istorică diferită: unul moldovenesc (Siretul Inferior), unul dobrogean (numit chiar Dobrogea) şi unul muntenesc (Buzău). Regiunea se suprapune, fie şi parţial, atât peste ţinutul omonim creat de Carol al II-lea în 1938, cât şi peste actuala regiune de dezvoltare de Sud-Est.

În regiunea Muntenia am considerat necesară apariţia, ca ţinuturi, a unităţilor administrative centrate pe Olteniţa (Burnaz-Mostiştea) şi Vălenii de Munte (Săcuieni/Teleajen). Al doilea este un vechi judeţ, desfiinţat în prima parte a veacului al XIX-lea, iar reşedinţa primului va deveni, probabil, un port important, în perspectiva finalizării lucrărilor la Canalul navigabil Bucureşti-Dunăre. Alegerea centrului regional la Ploieşti are în vedere, pe lângă descongestionarea Capitalei (care ar fi reşedinţă a prea multor nivele administrative) şi faptul că apropierea de Bucureşti (şi de Aeroportul „Henri Coandă”) facilitează chiar această alegere.

În regiunea Oltenia lucrurile par chiar mai simple, deşi, şi aici, s-ar impune reînfiinţarea unor foste judeţe medievale (tot la nivel de ţinuturi): Motru, care să gestioneze bazinul râului omonim, arie cu probleme legate de reconversia post-minerit şi Balta (acoperind, parţial suprafaţa vechiului judeţ de Baltă), care ţine cont de dezvoltarea viitoare a Calafatului în urma inaugurării podului peste Dunăre, care îl leagă de Vidin.

Regiunea Banat-Crişana reuneşte cele două provincii istorice vestice ale României. Ţinând cont şi de faptul că reşedinţele voievodatelor lui Menumorut (Biharea) şi Glad (Cenad) se regăsesc în cuprinsul judeţelor (viitoare) Crişuri şi Timiş, reşedinţele acestora au fost desemnate la Oradea şi Timişoara. Numele celor două judeţe ţine cont de principalele râuri care le traversează. În calitate de ţinuturi, având în vedere dimensiunile foarte mari ale actualelor judeţe (Arad, Bihor, Caraş-Severin şi Timiş), dar şi decupajul judeţean interbelic, am considerat necesară înfiinţarea unor ţinuturi centrate pe Lugoj (Lugoj/Timiş-Bega, care încorporează partea de nord a judeţului interbelic Severin), Jimbolia (Torontal/Cenad), Ineu (Crişul Alb/Zarand – un comitat desfiinţat de Ungaria după 1870), Beiuş (reşedinţa jumătăţii sudice a Bihorului în anii 1940-1944) şi Salonta (cel mai important centru urban din sud-vestul actualului judeţ Bihor).

Numele regiunii Someş-Tisa scoate în prim-plan principalele râuri ale nordului Transilvaniei, respectiv Maramureşului istoric. Cele două judeţe ar fi coordonate de cele mai importante centre din această parte a ţării: Cluj-Napoca şi Baia Mare. Am considerat necesară, pe de altă parte, apariţia unor ţinuturi centrate pe Baia Mare (partea de est a judeţului Satul Mare interbelic) şi Carei (vestul fostului judeţ Sălaj din perioada interbelică).

În regiunea Ardeal am considerat oportună apariţia unor ţinuturi centrate pe Reghin, Brad şi Petroşeni (în acest ultim caz avansând şi revenirea numelui aşezării la forma mai veche, mai aproape de cea firească, românească, în locul actualului Petroşani, de influenţă maghiară).

Mai adăugăm şi că oraşele de peste 150000 locuitori (sau chiar cele pornind de la 100000) vor putea să se organizeze în sectoare sau districte urbane, care să rezolve problemele cetăţenilor mai bine, fiind situate mai aproape de cetăţeni decât primăria aşezării urbane respective şi/sau unele servicii subordonate acesteia. Aceste aşezări urbane, cu rang de municipiu, ar avea statut asemănător ţinutului, iar sectoarele/districtele urbane ar fi echivalente comunelor, oraşelor şi municipiilor mai mici de 100000 (sau 150000) de locuitori.

Propunerea nu este perfectă, ci stârneşte, deja comentarii, critici, controverse… Acestea fiind spuse, aşteptăm discuţiile.

P.S. În varianta iniţială, nivelul regional (NUTS 2) se referea la provincii/regiuni. Am renunţat la termenul de provincie, el fiind mai nimerit pentru a defini subdiviziunile cu caracter istoric ale ţării.

Anunțuri