Grigore Leșe & Zdob și Zdub – Cântă cucul, bată-l vina Sâmbătă, mart. 31 2018 

Reclame

Comunicat important Sâmbătă, mart. 31 2018 

În anul 1919, autoritățile românești au decis trecerea la calendarul „pe stil nou”. Astfel, după data de 31 martie, a urmat nu 1 aprilie, ci 13 aprilie 1919.

Acum, ținând cont de faptul că luna martie 2018 a avut mai multe zile cu ninsori și ger decât toate cele trei luni de iarnă, s-a luat decizia prelungirii lunii martie, astfel încât, după data de 31 martie, va urma 32 martie!

Lăutarii & Zdob și Zdub – Cuculețul din Clejani Vineri, mart. 30 2018 

Adrian Neamțu – Învârtită din Făgăraș Vineri, mart. 30 2018 

Ansamblul „Ceata Făgărașului” – Dans de Făgăraș Joi, mart. 29 2018 

Ansamblul Folcloric „Mărțișorul” – Dansul fetelor de la Crihalma (Țara Oltului) Miercuri, mart. 28 2018 

Unirea Basarabiei cu România: 1918-2018 Marți, mart. 27 2018 

La 27 Martie/9 Aprilie 1918, Sfatul Țării a decis, într-o ședință desfășurată la Chișinău, Unirea Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România. În favoarea Unirii au votat 86 de deputați, 36 s-au abținut, 3 au votat contra, iar 13 reprezentanți au lipsit de la ședință. Votul reprezentanților Basarabiei le-a arătat calea bucovinenilor, ardelenilor, bănățenilor, crișenilor și maramureșenilor, spre Unirea cu Țara, fiind dat în condiții grele pentru Țară și reprezentând premiera anului 1918.

Mai multe informații despre contextul istoric de acum un secol se găsesc mai jos:

https://www.europalibera.org/a/29122430.html

https://www.europalibera.org/a/tentatia-bolsevismului-centrul-revolutionar-roman-de-la-odesa-1917-1918/29122623.html

Așa cum cred de ani de zile, momentul Re-Unirii va sosi, într-o zi, deoarece „sângele apă nu se face”! Să nu ne grăbim, dar să facem toate cele de cuviință pentru repetarea acestui moment istoric!

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

Limba noastră (de Alexei Mateevici) Luni, mart. 26 2018 

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le ‘nșirate, –
Te-nfiori adânc și tremuri.

Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spuie-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.

Limba noastra-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii.

Înviați-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeți slinul, mucegaiul
Al uitării ‘n care geme.

Strângeți piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.

Nu veți plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ți vedea, cât îi de darnic
Graiul țării noastre dragă.

Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Despre numele legate de Bunavestire Duminică, mart. 25 2018 

Astăzi, cu ocazia sărbătorii Buneivestiri, numită și Blagoveștenie, vom spune câteva vorbe despre patronimele legate de sau derivate de la aceasta.

Cel mai răspândit nume legat de această sărbătoare este Blaga. Pentru perioadele mai vechi, N. A. Constantinescu (1963) afirmă, citând diverse surse, că numele este frecvent în Ardeal și Moldova, dar mai rar în Muntenia. O formă asemănătoare este Blagu, menționată mai rar. Ca derivate, sunt amintite Blagea, Blăgan, Blăgoi, Blagot poate și Blaghe și Blaha. În Ardeal, sub influență ucraineană și slovacă, apare forma Blașcă.

Dacă formele de mai sus se leagă de prima parte a numelui sărbătorii, antroponimele Veștea – amintit în Oltenia, Vestea și Vestescu derivă de la partea a doua – vește(nie).

Astăzi sunt atestate următoarele forme: Blaga – în Maramureș (Satul Mare, Maramureș), Crișana (Arad, Bihor, Sălaj), Banat (Timiș, Caraș-Severin), Oltenia (Mehedinți, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt), Ardeal (Bistrița-Năsăud, Mureș, Cluj, Alba, Hunedoara, Sibiu, Brașov, Harghita, Covasna), Moldova (Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Vrancea, Galați), Basarabia (Orhei, Criuleni, Sângerei, Călărași, Chișinău, Ialoveni), Dobrogea (Tulcea, Constanța), Muntenia (Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Giurgiu, Ilfov, București, Ialomița, Călărași),  Blag(u) – în Crișana (Bihor), Banat (Timiș), Ardeal (Cluj, Alba, Sibiu, Hunedoara), Moldova (Vrancea), Oltenia (Mehedinți, Dolj), Blăgan – în Moldova (Suceava, Bacău, Vrancea), Dobrogea (Constanța), Muntenia (Buzău, București), Oltenia (Vâlcea), Blăgăilă în Crișana (Arad), Ardeal (Hunedoara), Muntenia (Buzău, București), Blagoilă – în Ardeal (Hunedoara), Blăgău – în Crișana (Arad), Moldova (Iași), Muntenia (Buzău), Blage – în Crișana (Arad), Blagea – în Muntenia (Buzău, Blăgean(u) – în Ardeal (Alba), Moldova (Iași, Vaslui), Muntenia (București), Blăgescu – în Ardeal (Brașov), Moldova (Suceava, Neamț), Muntenia (București), Blăgianu – în Moldova (Iași), Blagiu – în Dobrogea (Constanța), Blaghi(i) – în Crișana (Arad), Basarabia (Briceni, Soroca, Criuleni), Blagoci – în Banat (Timiș), Moldova (Iași, Vaslui), Dobrogea (Constanța), Muntenia (Brăila, București), Blăgoi(u) – în Banat (Timiș), Moldova (Iași, Bacău, Neamț), Ardeal (Brașov), Muntenia (Dâmbovița, Prahova, Buzău, București), Blagoș – în Crișana (Sălaj), Blăguță – în Crișana (Bihor), Banat (Timiș), Ardeal (Alba), Muntenia (Argeș), Blăguț – în Ardeal (Hunedoara), Moldova (Iași), Muntenia (Prahova, București), Blăguțiu – în Ardeal (Alba, Sibiu, Mureș, Brașov), Blagoescu – în Crișana (Arad), Banat (Caraș-Severin), Blăguescu – în Banat (Timiș), poate și Blagocin – înregistrat în Moldova (Bacău). Pot fi menționate și forme ca Blago(i)e, prezentă în Banat (Timiș, Caraș-Severin), Oltenia (Mehedinți, Dolj), Moldova (Galați), Blagoe(i)v – consemnată în Banat (Timiș) sau Blagovici – menționată în Moldova (Neamț, Galați). La Chișinău am consemnat formele Blagov și Blagoeva, iar în raionul Glodeni apare Blagova. Reținem, tot aici, patronimele Blagoveștniuc (Bălți) și Blagovescenscaia (Chișinău).

Forma Blaha este menționată în prezent în Crișana (Arad), Banat (Caraș-Severin) și în Muntenia (Argeș, Prahova, București, Ialomița)

În Maramureș (Satul Mare) și Ardeal (Cluj), apare și forma Blașcă, atestată și în Moldova (Bacău) sau Muntenia (Prahova).

Formele Vește(a)/Veste(a) apar în prezent în Banat (Timiș), Ardeal (Cluj, Brașov), Basarabia (Șoldănești, Chișinău, Hâncești, Ialoveni, Basarabeasca, Leova, Găgăuzia, Căușeni, Anenii Noi, Ștefan Vodă) și Muntenia (București).

Datele pentru România sunt prezentate la nivel de județe (plus Capitala), iar pentru Republica Moldova – la nivel de raioane (plus Chișinău, Bălți și U.T.A. Găgăuzia).

Tom și Angela – You Get Me Sâmbătă, mart. 24 2018 

Pagina următoare »