Ed Sheeran & Justin Bieber – I don’t care Vineri, iul. 19 2019 

Reclame

Mircea Vintilă – Frunză verde de albastru Joi, iul. 18 2019 

Valeriu Sterian – Cântec de oameni Miercuri, iul. 17 2019 

Alexandru Andrieș – Cea mai frumoasă zi Marți, iul. 16 2019 

Alexandru Andrieș – Dracula Blues Luni, iul. 15 2019 

Vive la France! Duminică, iul. 14 2019 

Azi se împlinesc 230 de ani de la începutul Revoluției Franceze, la 14 iulie 1789. O revoluție care a schimbat lumea…

Eros Ramazzotti – Siamo Duminică, iul. 14 2019 

Din nou, despre dacii de pe Arcul lui Constantin Sâmbătă, iul. 13 2019 

Cu ceva timp în urmă am amintit de dacii de pe Arcul lui Constantin, care ar părea că îl păzesc pe împărat. Mai jos – pozele, pentru ambele fețe ale edificiului.

Québec CITY „lovește” din nou!… Vineri, iul. 12 2019 

Cu mai multe luni în urmă, atrăgeam atenția asupra atitudinii lipsite de respect față de francofonii canadieni, prin acest poster stradal… Atunci, posterul a dispărut la 3 zile după postarea subsemnatului… Dar nu de tot, cum am crezut eu, ci spre a reapărea, la avizierul Facultății de Geografie și Geologie, ieri. Iaca poz(n)a!

Posterul a fost afișat în vederea campaniei de admitere la facultate, care începe luni, 15 iulie. Va fi o foarte „nimerită” (anti-)propagandă făcută francofoniei și o probă de lipsă de respect, despre care am vorbit și în martie: „După știința mea, deși Canada este o țară majoritar anglofonă, provincia Québec este majoritar francofonă, iar a scrie astfel, este o dovadă de lipsă de respect față de francofonii canadieni (dintre care, numeroși, ne-au și fost studenți!), ca să nu mai zic de necunoașterea, de către autorul/autorii panoului, a specificului etno-lingvistic al părții estice a Canadei… Și, mă întreb, cum ar fi ca, în materiale de informare occidentale – să zicem, chiar… canadiene! -, să apară referiri la un oraș din România, din Ardeal, să zicem, denumit de canadienii în cauză, Marosvásárhely, în loc de Târgul Mureș, sau din Moldova – Jászvásár în loc de Iași?…”

Închei cu o întrebare, de bun-simț: dacă autorul posterului are SIGUR un fișier într-un calculator, era așa de greu ca să se facă modificarea (prin dispariția acelui „CITY”!) și să se re-imprime posterul, corectat? Mai ales că am constatat, din diverse surse, că autorul posterului e absolvent al filierei… francofone… Halal „recompensă” adusă francofoniei, cu doar câteva zile înainte de 14 Iulie, ziua națională a Franței…

Despre istorie, onomastică și fotbal Joi, iul. 11 2019 

De la un capăt la altul al Europei (cel puțin), există mai multe grupări fotbalistice al căror nume trimite la diferite mențiuni istorice, foarte vechi (măcar în parte)…

Astfel, în extremitatea apuseană a Europei, trei cluburi trimit la originea celtică a strămoșilor locuitorilor din ariile respective: Dublin Celtic (Irlanda), Celtic Glasgow (Scoția, Regatul Unit), Celta Vigo (Galicia, Spania). În schimb, în cazul echipei Alamania Aachen (Germania), denumirea clubului se leagă de vechiul grup germanic al alamanilor (ca o paranteză, acest grup, localizat în vestul lumii germanice, la debutul Evului Mediu, este cel de la care a plecat denumirea actuală a Germaniei în franceză, spaniolă și portugheză: Allemagne, Alemania, Alemanha, tot de la alamanii de odinioară provenind și antroponimele românești Aleman, Alăman, Aloman, poate și Aliman, atestate în Ardeal, nume aduse, cel mai probabil, în epoca medievală, de coloniștii sași).

La noi, istoria este prezentă prin numele unei grupări sportive bănățene, înființată în 1928, „ajutată” de comuniști să dispară, în 1948 și reînființată în 2011: Ripensia Timișoara. Clubul și-a luat numele de la cel al provinciei romane Dacia Ripensis (= Dacia râpoasă), creată de împăratul Aurelian, în 275 d. Hr., la sud de Dunăre, după abandonarea Daciei traiane. Această provincie s-a extins și la nord de Dunăre, inclusiv peste Banatul de azi, în secolul al IV-lea, în vremea împăratului Constantin cel Mare. Totuși, acest club nu este un caz singular: atât în România, cât și în R. Moldova, există cluburi care trimit, prin nume, la vechea provincie romană nord-dunăreană: Dacia Pitești sau Dacia Chișinău

Mai amintim faptul că, la Cernăuți, a activat, în perioada interbelică (până în 1944), formația Dragoș Vodă, numele echipei românești din oraș trimițând la legendarul voievod maramureșean, „descălecătorul” medieval al Țării Moldovei… Tot la Cernăuți, în aceeași perioadă, formația evreiască de fotbal a purtat numele de Maccabi (de la vechiul grup antic al maccabeilor din Palestina, nume de la care provin și antroponimele românești Macavei, Macovei). Și, să nu uităm că, tot la Timișoara, a existat, tot între cele două războaie mondiale, și echipa numită Chinezul, numele său fiind legat de vestitul lider bănățean Pavel Chinezul (chinez, pe filieră maghiară, kenez, vine de la termenul de origine slavă cneaz), unul dintre vitejii comandanți bănățeni ai regelui Matei Corvin, evidențiat în bătăliile contra otomanilor, în veacul al XV-lea. Și, dacă am ajuns la familia Corvineștilor, de la numele lor provine denumirea fostei echipe Corvinul Hunedoara, din păcate și ea dispărută…

Nu departe de noi, în Bulgaria, este activ și azi clubul de fotbal Trakia Plovdiv, cu trimitere la numele Traciei de odinioară. Chiar numele orașului Plovdiv are o veche rezonanță istorică: un grup dacic a fondat aici așezarea numită, inițial, Pulpudava (varianta dacică a numelui grecesc, elenistic, Philippopolis = orașul lui Filip, regele Macedoniei, tatăl lui Alexandru Macedon). Sub influența limbii elene, în graiul localnicilor traci, numele a evoluat spre forma Pulpudeva, iar după așezarea aici a slavilor (viitorii bulgari slavofoni) toponimul a căpătat forma actuală, Plovdiv.

La extremitatea răsăriteană a Europei, pe versanții nordici ai Caucazului, ființează formația de fotbal Alania Vladikavkaz (R. Osetia de Nord, Rusia). În numele echipei se regăsește vechiul nume al osetinilor de azi, numiți alani, în Evul Mediu, când, o parte a lor, a migrat spre centrul și vestul Europei (de la numele lor s-au răspândit patronimele Alain – la francezi și Allen – în lumea anglofonă). Și, tot la marginile estice, mai exact sud-estice ale „bătrânului continent” ființează, de peste un secol, două cluburi în Istanbul: Galatasaray (care trimite la saraiul/seraiul din vechiul cartier Galata, existent din perioada romano-bizantină a Constantinopolului) și Fenerbahce (denumire care se leagă de grădinile din cartierul Fanar, numit Fener de către turci, de unde ne-au venit nouă, în Moldova și Țara Românească, timp de peste un secol, mai mulți domnitori fanarioți…).

Încheiem cu Italia, mai exact, la Roma, unde, în 1928, s-a fondat clubul numit A. S. Roma. Numele nu are nimic deosebit, dar emblema și culorile clubului trimit la vechea Romă (culorile sunt cele ale drapelului municipalității romane). Deviza de pe stema clubului este, în latină, SPQR – S(enatus) P(opulus)Q(ue) R(omanus) = Senatul și poporul roman.

Și, chiar dacă nu trimit neapărat la istorie, sunt interesante și numele de club(uri) care se leagă de denumirea țării: Polonia Varșovia, Austria Viena, Croatia Zagreb… În perioada interbelică au existat asemenea nume de cluburi sportive și în România: formația polonezilor din Cernăuți se chema Polonia, iar la Cluj a activat o grupare numită România Cluj…

Pagina următoare »