Să (mai și) râdem: părintele Vasile și clopotnița… Joi, mai 6 2021 

Părintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotniță, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.

Sursa: https://www.ziaruldeiasi.ro/bancuri/bani-pentru-clopotnita–5918.html

Să (mai și) râdem: Badea Ion și racheta chinezilor… Miercuri, mai 5 2021 

Badea Ion către Badea Gheorghe.
– No, mă, Gheo, uite ce scriu ăștia la ziar, că racheta lansată de China pe orbită luna trecută se prăbușește și ar putea ateriza într-o zonă locuită

– Mă, dară cât costă racheta asta a lor?! Trebe că-i scumpă tare!

– Miliarde, mă Gheo!

– Să dea Dumnezeu bunu atunci să cadă la noi în curte…

Sursa: https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24777683-bancul-zilei-badea-ion-racheta-chinezilor.htm

Să (mai și) râdem: polițistul și vânzătoarea Marți, mai 4 2021 

Un polițist intra într-un magazin și o întreabă pe vânzătoare:
– Aveți vopsea de ouă?

Vânzătoarea se uita cu atenție la el, îl măsoară din cap până-n picioare, îi zâmbește și îi răspunde:
– Dichisituleee !

Sursa (fără diacritice): https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24768056-bancul-zilei-politistul-vanzatoarea.htm

Tendințe în evoluția votului pe orientări politice la nivel regional la alegerile senatoriale din România (1864-2020) Luni, mai 3 2021 

În cei (peste) 150 de alegeri senatoriale românești s-au conturat anumite tendințe, diferite de la o regiune la alta, și de la un interval la altul. Acestea se observă foarte bine, dacă analizăm repartiția rezultatelor electorale pe baza coeficienților de distribuție spațială. Aceștia s-au calculat prin împărțirea valorilor regionale la media națională, pentru fiecare orientare politică (toate datele sunt în procente). Media națională rezultată este întotdeauna 1, iar dacă o orientare, la nivel regional, are un coeficient mai mare, aceasta înseamnă că acea orientare este mai bine reprezentată în raport cu media. Făcând aceste calcule, pe cele 4 intervale – două antebelice: 1864-1877, 1879-1918 (impuse de apartenența, sau nu, a sudului Basarabiei), unul interbelic: 1919-1937 (am omis „alegerile” din 1939, la care a candidat un singur partid) și unul postcomunist: 1990-2020. În total, au fost, până acum, 42 de asemenea scrutine: 9 în primul interval, 14 în al doilea, 10 în al treilea și 9 în ultimul.

Dacă vom centraliza datele pe fiecare regiune și pe totalul perioadei 1864-2020, rezultă câteva idei interesante. Astfel, cu ritmuri diferite, toate regiunile extracarpatice, cu excepția Capitalei (cu Ilfovul), au tendința de „glisare” spre stânga, de la conservatorism, spre liberalism și, după 1989, spre social-democrație. Dobrogea (care a votat, în intervalul antebelic, doar în 1912-1914) și Bucovina (intrată în ansamblul național în 1918 și rămasă, după 1940/1944, doar cu partea sa sudică între granițele țării) au pornit de la o preponderență liberală (interbelică), având, după 1989, pe fondul unei prezențe clare a social-democraților și prezențe, notabile, ale celorlalte orientări (liberali și/sau conservatori). În schimb, București-Ilfov a cunoscut o evoluție oscilantă: de la o ușoară preponderență conservatoare în intervalul antebelic spre predominanță liberală în anii interbelici și cu atestări apropiate, după 1989, ale ambelor orientări, dar cu un ușor avans al conservatorilor.

Chiar și Basarabia (prezentă, prin partea sa sudică, în primul interval antebelic și, în întregul său, în cel interbelic) manifestă o asemenea direcție, spre stânga, plecând de la o ușoară prezență a conservatorilor în primul interval, spre un mic avantaj liberal în anii interbelici (și „glisând”, ulterior, în afara granițelor României, spre extrema stângă, unde, din păcate, se menține, și după 1990).

În regiunile intracarpatice, intrate in corpore în ansamblul național în 1918, se manifestă tendințe diferite față de cele deja menționate. Astfel, Ardealul și Banatul s-au manifestat printr-o preponderență continuu conservatoare (dar, cu tendință, după 1989, de „glisare” spre o prezență mai importantă a liberalilor, mai vizibilă în Banat), iar Secuimea – prin precumpănirea minorităților (a maghiarilor). Crișana și Maramureșul au o situație ceva mai complexă. Pe fondul predominanței conservatoare și a unei prezențe, mai modeste, a liberalilor, apar, în perioada interbelică, și minoritățile – tot pe un plan secundar, iar în Maramureș, izolat, chiar social-democrații. Această (singulară) prezență a social-democraților în Maramureș indică un început de apropiere a acestei regiuni de specificul extracarpatic.

De altfel, și la nivel național, tendința este similară. Până în 1918 s-a manifestat un oarecare echilibru între conservatori și liberali (cu un avantaj al acestora spre finalul perioadei), în anii interbelici liberalii s-au situat pe prima poziție, ocupată, după 1989, de social-democrați. Aceeași situație se observă atât la celelalte alegeri legislative (pentru deputați), cât și la cele locale (județene și/sau comunale).

Hristos a înviat! Duminică, mai 2 2021 

Hristos a înviat! Lumina Învierii Domnului Nostru Iisus Hristos să vă aducă sănătate, tihnă, pace sufletească și bucurii alături de și împreună cu cei apropiați!

Dorin Cozan – scurtă prezentare Sâmbătă, mai 1 2021 

„Călătorind” în „vâltoarea” (virtuală) a netului, am găsit această pagină, extrem de interesantă: https://www.poezie.ro/index.php/author/0014725/dorin_cozan

Mi-a atras atenția, în primul rând, parafraza unui binecunoscut dicton latin „amare humanum est, perseverare poeticum”.

Vinerea Mare Vineri, apr. 30 2021 

Azi, în Vinerea Mare, din Săptămâna Patimilor, este un moment de meditație, reculegere și speranță, pentru oameni, deoarece, chiar dacă Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, luând cu Sine păcatele omenirii, El a coborât spre a Se Înălța, din nou, prin Înviere, tot pentru noi, cei mulți și păcătoși! Despre semnificația acestei zile, se pot afla mai multe aici: https://www.crestinortodox.ro/paste/vinerea-mare-148526.html

Să (mai și) râdem: soldații ruși, la granița cu… inamicul Joi, apr. 29 2021 

Soldaţii ruși zboară cu avionul spre front.
Comandantul le explică beneficiile războiului:
– În zona de conflict, pentru capul fiecărui duşman, veţi primi 1000 de ruble şi 3 zile de permisie.
Noaptea târziu, avionul aterizează.
Soldaţii coboară şi, după un timp, se întorc c-un cap de om şi îi spun comandantului:
– Tovarăşe comandant, iată primul cap de duşman. Vrem bani şi zilele libere.
– Ce aţi făcut, nenorociţilor? Încă n-am ajuns pe front, am făcut o escală de realimentare…

Sursa: https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24756844-bancul-zilei-soldatii-rusi-granita-inamicul.htm

Scurte impresii de la întâlnirea de ieri seară Miercuri, apr. 28 2021 

De la bun început, cred că a fost o întâlnire utilă pentru participanți – organizatori, moderator, public, prezentator… Cred că a fost prea multă informație – mai ales pe partea de cartografie – dar, cu această mea culpa, precizez, totodată că intenția lăsării hărților (nu sunt nici astea toate, că ar mai fi și altele!) a fost de a se vedea, clar, că „în spatele” ideilor avansate există argumente suficiente, cel puțin, dacă nu îndestulătoare… Nu am, încă, filmul care s-a realizat, spre a constata și din postura de privitor – vorba marelui Florin Piersic – cum și ce s-a văzut de către public (fie din sala de la Ateneu, fie din cei care s-au uitat pe net)…

Mulțumesc, și pe această cale, tuturor: organizatori, moderator, public! 🙂 De fapt, după prezentare, am aflat că am devenit membru al Clubului Lunaticilor, chiar de la sufletul acestuia, Bogdan Tofănică… Mulțumesc și pentru aceste aprecieri, așa cum prețuiesc, în mod deosebit, activitatea lui Dorin Cozan, excelent și discret moderator aseară!…

Deși, la începutul manifestării era încă foarte înnorat, la plecarea de la Ateneu tocmai răsărea Luna!… Ce fel de Club al Lunaticilor ar mai exista fără prezența Lunii? 🙂

În această seară, la Clubul Lunaticilor, la Ateneu Marți, apr. 27 2021 

Vă invităm la o discuție legată de numele creștine vechi românești (și nu numai), la Ateneu, de la orele 19.30.

Evenimentul poate fi urmărit aici: https://fb.me/e/1E20QeGz8

Pagina următoare »