Alte dovezi ale prezenței românești vechi la nord și est de Nistru Marți, oct. 15 2019 

Lucrez, în ultima vreme (și) la o bază de date legată de evoluția activităților turistice în spațiul românesc în ultimele două milenii (pentru cei cărora li se pare ciudat, citez câteva toponime antice – Germisara, Thermidava, Ad Aquas Herculi Sacras, Aquae – toate legate de prezența apelor termale, valorificate în antichitate, iar, pentru Evul Mediu și începutul epocii moderne – numeroase toponime ce atestă hanurile – Hanul lui Manuc, La Hanuri, Hanul Conachi, Hanul Trei Sarmale – numite și rateșe – Rateșul Cuza, Ratuș, etc, sau antroponime ca Drumeț, Călător, Hangiu și altele). Și, după vechea vorbă românească „unde dai și unde crapă!”, căutând asemenea nume în Ucraina de azi, am dat peste patronime derivate de la Călător și Drumar (care, după DEX, are, în Ardeal, și sens de „călător”).

Astfel, apar, în țara vecină, patronime precum Calatur, respectiv Drumarețcaia (le-am redat în formă românizată și cu alfabet latin), prezente, în mare măsură, la nord și est de Nistru. Și mi-am amintit de davele cu care dacii au „presărat” traseul spre/dinspre Marea Baltică, de unde aduceau chihlimbar – din Insula Gotland, numită și Insula Chihlimbarului – pe care-l vindeau romanilor, de judecii care judecau diverse pricini ale românilor din Galiția de azi, atestați de toponimul Jidaciv (Emil Diaconescu, 1942), de „țările” bronnicilor/brodnicilor și bolohovenilor, localizate de A. V. Boldur, în Istoria Basarabiei, la nord și est de Nistru (cu prelungiri și la sud și vest de acest râu), fapt dovedit de existența unor toponime ca Seret, Homor, Cernăuți, Brăilov, Tecucia, Tulcin, cu dublete asemănătoare și dincoace de Nistru…, sau de numeroasele nume – antroponime și toponime – legate de păstorit, întinse atât spre Pripiat, în nord, cât și spre și dincolo de Nipru, în est…

Acest lucru arată, atât continuitatea activităților comerciale ale dacilor romanizați – numiți wlohy/volohi – de către strămoșii polonezilor și ucrainenilor, cât și existența unor instituții – județi/judecii/judecători, pentru mai multe sate – sau chiar voievozi, conducători ai țărilor amintite, precum Ploscânea sau Onut, ori desfășurarea unor activități agro-pastorale, bazate pe jus valachicum, dovedite și mai târziu, așa cum o demonstrează savantul polonez Gr. Jawor, în lucrarea Așezările de drept valah din Rutenia Roșie.

P.S. http://www.wordpress.com mă anunță că acesta este articolul cu numărul 1000, apărut pe Poianetu’ lui Iocan! 🙂

Reclame

Jessica Morlacchi – Un bacio senza fine Luni, oct. 14 2019 

Simone Cristicchi – La filastrocca della Morlacca Duminică, oct. 13 2019 

Condiția de bază pentru a vota! Sâmbătă, oct. 12 2019 

A început campania electorală pentru prezidențiale. În plus, anul viitor vor avea loc și alegeri locale și parlamentare, dar și alegeri la nivel academic (universitar). Le pun în vedere acelora care vor să-mi ceară votul, că, fără o educație bazată pe credință sinceră în Dumnezeu, bun-simț, bună-credință, bună-cuviință, omenie, caracter, cei „șapte ani de acasă”, onestitate, seriozitate, competență, conștiință, caracter, coloană vertebrală, respect față de om și de munca lui, NU VOR AVEA NICI UN VOT de la mine! Prefer SĂ NU VOTEZ DELOC, decât să aleg „răul cel mai mic”. Din însumarea mai multor asemenea „rele cele mai mici” (cel puțin în ultimii 30 de ani) am ajuns noi aici, ca societate, ca țară, ca popor! Iar continuarea, tot pe această cale, fără elementele amintite mai sus, înseamnă drumul spre DEZASTRU!

Tradiții meglenoromâne Vineri, oct. 11 2019 

Armâname – Hei, hei, pi munti Joi, oct. 10 2019 

Câteva asemănări/similitudini între Cluj și Iași Miercuri, oct. 9 2019 

Dacă tot au avut loc, la Cluj, festivitățile prilejuite de Centenarul Universității românești (și al Geografiei academice clujene, totodată), iar de câteva zile au început Sărbătorile Iașilor, să spunem câteva cuvinte despre asemănările și/sau similitudinile dintre cele două mari orașe, nu neapărat într-o ordine anume și chiar fără a avea pretenția că le vom „epuiza” 🙂 pe toate…

Mai întâi, ambele orașe au rol, simbolic, de capitale istorice, pentru câte o regiune: Clujul – pentru Ardeal, Iașii – pentru Moldova. Ambele au câte o Cetățuie și câte un CUG (cam „pe butuci”, cel de la Iași, cel puțin…). Dacă vii dinspre sud, pe Dealul Feleacului, spre Cluj, sau pe Dealul Repedea, spre Iași – priveliștea ce se „așterne” la picioare este extraordinară… Ambele sunt orașe universitare vechi, cu cea mai veche Universitate din România – la Iași (1860) și cea mai veche din Ardeal și Banat – la Cluj (1872), dar cu începuturi de învățământ superior datând din Evul Mediu… Și, tot de viața universitară se leagă și începuturile echipelor studențești de fotbal: Universitatea – la Cluj, Politehnica – la Iași.

În piața unde se găsește Biblioteca Centrală Universitară – „Lucian Blaga”, la Cluj, „Mihai Eminescu”, la Iași – se află și Casa de Cultură a Studenților… De asemenea, aceeași piață are același nume cu cel al bibliotecii menționate.

Pe de altă parte, de la numele gârlei ce le traversează, pe cursul acesteia, se află câte un oraș cu numele derivat tocmai de la substantivul gârla: pe Someșul Mic, în aval de Cluj se află orașul Gherla (în maghiară, germană și latină nu există â, acesta devenind e), iar pe Bahlui, în amonte de Iași, este situat orașul Hârlău (în numele căruia, sub influență ucraineană, G a devenit H)…

Poate vor mai fi și alte asemănări, dar, chiar și așa, cred(em) că am amintit suficiente!…

Nelu Ianca – Îmi vidzui nă feată, moi Marți, oct. 8 2019 

Societatea de Cultură Macedo-Română Luni, oct. 7 2019 

S-au împlinit, în aceste zile, 140 de ani de la înființarea Societății de Cultură Macedo-Române, fondate la 23 septembrie/5 octombrie 1879.

S’ bănedze tuți armânii/rămănii/macedo-românii! 🙂

Nelu Ianca – Voi, ficiori, ficiori Luni, oct. 7 2019 

Pagina următoare »