No Doubt – Don’t speak Joi, Apr 19 2018 

Anunțuri

Mai există „poporul” român? Miercuri, Apr 18 2018 

Încercați să faceți un „sondaj”: câți concetățeni de ai noștri sunt dispuși să facă precum maimuța, pentru 1000 de euro? Mă tem că majoritatea vor răspunde afirmativ …

Părinteasca dimândare (Constantin Belimace) Marți, Apr 17 2018 

Părinteasca dimândare

Ni-asprigiură cu foc mare

Fraţ di mumă şi di-un tată,

Noi, Armâni di eta toată,

Di sub plocile di murmințî

Strigă-a noștri buni părinţî:

„Blăstem mari s-aibă-n casă

Cari di limba-a lui s-alasă.

Cari-şi-alasă limba-a lui

S-lu-ardă pira-a focului,

Şi s-dirină viu pri loc,

Să-li si frigă limba-n foc

El în vatra-li părintească

Fumealia s-nu-şi harisească;

Di fumeli curuni s-nu başe

Nicu în leagăn sî nu-nfaşe.

Cari fudze di-a lui mumă

Şi di părinteasca-li numă,

Fugă-li doară-a Domnului

Și dulţeamea-a somnului!“
 

Părinteasca blestemare

Porunceşte cu foc mare

Fraţi de-o mumă şi de-un tată,

Noi, Armâni din vremea toată,

De sub lespezi de morminți

Strigă ai noştri buni părinţi:

„Blăstem mare să aibă-n casă

Care de limba lui se lasă.

Care îşi lasă limba lui

Ardă-l para focului,

Chinui-s-ar viu pe loc,

Frige-i-s-ar limba în foc

El în vatră-i părintească

De prunci să nu fericească;

De familie cununi să nu sărute

Prunc în leagăn să nu-nfaşe.

Care fuge de a lui mumă

Şi de părintescul nume,

Fugi-i-ar dorul Domnului

Şi dulceaţa somnului!“

 

Jessica Jay – Casablanca Luni, Apr 16 2018 

Queen – The Show Must Go On Duminică, Apr 15 2018 

John Lennon – Imagine Sâmbătă, Apr 14 2018 

Paul McCartney – Hope of Deliverance Vineri, Apr 13 2018 

Compact – Fata din vis Joi, Apr 12 2018 

UB 40 – Red Red Wine Miercuri, Apr 11 2018 

Despre Centenarul Marii Uniri Marți, Apr 10 2018 

Titlul de mai sus ar putea suna pompos… Va fi vorba despre Centenar, dar într-o altă manieră… În fine, să nu lungim vorba!

La 27 Martie/9 Aprilie 1918, prin votul majorității deputaților Sfatului Țării (legislativul de la Chișinău), Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) s-a unit cu România. Spre finalul aceluiași an, după prăbușirea Imperiului austro-ungar, și celelalte ținuturi locuite de români au făcut același pas. Mai întâi, Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, la 15/28 Noiembrie, a decis, în unanimitate, Unirea cu România. În fine, câteva zile mai târziu, la Alba Iulia, Marea Adunare Națională a românilor din Ardeal, Banat, Sătmar, Maramureș și „părțile ungurene” (viitoarea Crișană), a decis Unirea acestor ținuturi cu Țara. Această ultimă decizie, ce a încununat Întregirea României, a fost adoptată la 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

În fiecare caz, am notat câte două date: prima este cea din calendarul „pe stil vechi”, iar a doua – data „pe stil nou”. Dacă în fostele provincii austro-ungare, calendarul oficial era „pe stil nou”, „stilul vechi” era în vigoare, încă, atât în Vechiul Regat, cât și în Basarabia (și, implicit, în defunctul Imperiu țarist, de care regiunea de la est de Prut se desprinsese spre sfârșitul anului 1917). Dealtfel, autoritățile române au și trecut, rapid, la „stilul nou, în prima parte a anului 1919: astfel, după 31 martie, a urmat, nu 1 aprilie, ci 14 aprilie.

Totuși, cum toate regiunile de mai sus s-au unit cu România (Vechiul Regat), în același an, 1918, este de neînțeles, dacă nu, măcar, greu de înțeles, de ce, în aceeași țară, Unirea Basarabiei cu România este marcată la 27 Martie („pe stil vechi”), iar cea a Bucovinei, respectiv a ținuturilor de la vest de Carpați, la 28 Noiembrie, respectiv, 1 Decembrie („pe stil nou”). Unde este regula? Sau se aplică doar „regula” de „a nu avea nici o regulă”?

Nu mai insist în legătură cu „alinierea” tuturor sărbătorilor la același stil (fie „pe vechi”, fie „pe nou”), dar precizez că, în aceeași situație, se mai află și Ziua Unirii Principatelor și cea a Independenței României (ambele marcate „pe stil vechi”)…

Pagina următoare »