Ion Paladi – La fântâna lui Gheorghiță Marți, apr. 30 2019 

Reclame

Liviu Vasilică – Mult mi-e Gheorghe băutor Luni, apr. 29 2019 

Schubert – Ave Maria Duminică, apr. 28 2019 

Hristos a înviat! Sâmbătă, apr. 27 2019 

Zilele acestea au fost extrem de folositoare din perspectiva mesajului transmis de răstignirea și Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos. Astfel, vineri seara, am urmărit, pe postul CTV, al creștinilor copți din Egipt, slujba Prohodului. Aceasta a fost urmată de partea a doua a filmului „Iisus din Nazaret”.

În această seară, același post transmite Liturghia de Înviere, de la Catedrala din Alexandria.

Întrucât, deja, la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim s-a aprins Lumina Învierii, urez tuturor un sincer HRISTOS A ÎNVIAT!

Céline Dion – Ave Maria Sâmbătă, apr. 27 2019 

Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” – La omul care mi-i drag Vineri, apr. 26 2019 

Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” – Hanul Marioarei Joi, apr. 25 2019 

Liviu Vasilică – Of, inima me Miercuri, apr. 24 2019 

Surorile Osoianu – La portiță la Gheorghiță Marți, apr. 23 2019 

Numele vechi și persistența lor în onomastica românească Luni, apr. 22 2019 

Între primele mențiuni medievale de conducători ai unor entități politice românești și/sau locuite (și) de români, se numără cea a lui Gelu Românul, liderul unui voievodat din nordul Ardealului (cu reședința la Dăbâca), în secolul al IX-lea. Un altul este Niculiță, intrat în conflict cu împărăția de la Constantinopol, un secol la târziu, conducătorul unui stat românesc (cu sediul la Larisa), în Tesalia, numit Vlahia Mare (care va dăinui până la cucerirea sa de către otomani, în veacul al XIV-lea). Apoi, cel mai mare conducător al țaratului româno-bulgar (cu capitala la Tărnovo) a fost Ioniță cel Frumos (Caloian), care a domnit în prima parte a secolului al XIII-lea (cel mai de seamă reprezentant al dinastiei românești a Asăneștilor).

„Sărind” peste câteva veacuri, ajungem în secolul al XIX-lea, în Imperiul austro-ungar, unde s-au născut Gheorghe Pomuț, Nicolae Tesl(e)a și Ion Caba, toți etnici români. Gheorghe Pomuț, născut la Jula (Gyula), și-a făcut studiile la Brașov (familia lui era originară din Săcele) și, pentru că a participat la Revoluția din 1848-49, de teama represaliilor imperiale, a plecat în Italia, de unde, cu un vapor, a ajuns în Statele Unite. Ulterior, în anii războiului de secesiune, a intrat în armata nordistă, cu rang de ofițer. După război, a fost trimis ca reprezentant al guvernului american la Sankt Petersburg, fiind cel care a cumpărat Alaska de la ruși, pentru Statele Unite. Nicolae Tesl(e)a s-a născut în Dalmația, a plecat și el peste Ocean și acolo s-a afirmat ca inventator, dar a sfârșit sărac, uitat de lume, într-o cameră de hotel din New York. În fine, despre Ion Caba am relatat ieri: originar din Ardeal, a emigrat în Statele Unite, a intrat în armata americană, ajungând la gradul de căpitan. Ca trimis american, s-a documentat la Chișinău și în Basarabia, în general (1919), scriind, ulterior, un raport care prezenta obiectiv situația regiunii sub administrație românească. Raportul a dus la schimbarea opticii delegațiilor americană și britanică în privința Basarabiei, spre o atitudine favorabilă României.

În ambele „secvențe temporale” – secolele IX-XIII, respectiv XIX-XX – este vorba despre purtători ai unor antroponime legate de numele Gheorghe, Nicolae și Ioan, extrem de vechi (datează din perioada creștinării prin romanizare a traco-dacilor) și situate, continuu, printre cele mai răspândite nume românești (Ioan și Gheorghe se situează între primele 3 nume ca frecvență, iar dovada că Nicolae este din aceeași vreme este dată de forma rotacizată Nicoară, prezentă și la românii balcanici/aromâni în formele Nicăruș și Nicuruș!). Coincidență sau nu, formele medievale sunt diminutive ale acestor nume – Gelu, dintr-un Georgel(u), de la Gheorghe/George, Niculiță, de la Nicolae și Ioniță – de la Ioan – iar, prin cei trei români, născuți în Imperiul austro-ungar și emigrați în Statele Unite, în veacul al XIX-lea, apar și în această epocă, semn că specificul onomastic românesc a rămas neschimbat, peste veacuri (inclusiv la românii balcanici)…

Pagina următoare »