Ansamblul ARTA – Dansul fetelor de la Crihalma Sâmbătă, iun. 30 2018 

Reclame

Răspândirea numelor Petru și Pavel/Paul în spațiul carpato-balcanic Vineri, iun. 29 2018 

Azi, de ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel/Paul, vom vorbi puțin despre distribuția acestor patronime în spațiul carpato-balcanic.

Petru, formă derivată de la cea latină, Petrus, este numele purtat de cel mai însemnat dintre Sfinții Apostoli, numit, inițial, Simon, frate cu Sfântul Apostol Andrei, dar cu numele schimbat de Iisus, în Petrus, pentru a marca temelia noii Biserici a lui Hristos. Patronimul devine, astfel, însemnat, astfel încât îl găsim între primele 10 nume, încă din secolele I-III d. Hr., prima sa mențiune fiind legată de episcopul Petrus din Sebastea (Armenia Prima), atestat la sfârșitul secolului al III-lea.

Pavel/Paul apare în primele mențiuni, câteva decenii mai târziu, când trei prelați numiți Paulus apar între participanții la Conciliul Ecumenic de la Nicaea (325 d. Hr.), reprezentând provinciile asiatice Phrygia, Helespont și Isauria. După anul 337 d. Hr. este menționat și primul Paulus european, ajuns arhiepiscop al Constantinopolului, până în anul 360. De asemenea, există o mențiune a unui episcop Paulus în Dacia, tot pentru secolul al IV-lea (localizat, probabil, în Transilvania de azi). De fapt, rămase ambele nume în top 10, prin frecvența sa, Paulus l-a depășit pe Petrus în perioada secolelor IV-VI. La acest avantaj va fi contribuit și atestarea, în secolele IV-V și a unui derivat, Paulinus, menționat în partea asiatică a Turciei de azi. Asemenea forme derivate a cunoscut și celălalt nume, atestat și prin derivatul Petronius, în nordul Bulgariei și în Turcia actuală, în secolul al IV-lea.

În veacurile IV-VI, Paulus mai este menționat și în sud-estul Bulgariei, Muntenegru, Kosovo, Albania, Creta și Turcia, iar Petrus – în nordul Bulgariei, nordul și centrul Greciei, Creta și Turcia.

În secolele VII-X, ambele nume au o frecvență mai mică, ceea ce le aduce mai jos de primele 10 poziții, în spațiul analizat. Totuși, Paulus apare consemnat în nordul și centrul Greciei, Pelopones, insulele egeice, Creta, precum și în părțile europeană și asiatică ale Turciei de azi. Petrus, în schimb, este amintit în sudul Bulgariei actuale, Epir, Pelopones, dar și în Turcia.

Pentru veacurile următoare (XI-XV), prin frecvența sa, Petrus revine în top 10. În acest interval s-au consemnat prezențe ale numelui în Ungaria, Polonia, Ucraina, estul României (Moldova), Muntenegru, Albania, centrul Greciei și Turcia. Paulus, atestat ceva mai rar, este întâlnit în Cehia, Polonia, Albania, insulele egeice și în Turcia.

În secolele XVI-XVIII, ambele nume dispar dintr cele mai frecvente, dar își mențin o distribuție spațială variată. Astfel, Paulus este consemnat în România (Moldova, Crișana), nordul Bulgariei și Pelopones, iar Petrus – în Ucraina, România (Ardeal, Crișana, Maramureș, Moldova) și în Pelopones.

În perioada actuală, Petrus a revenit între primele 10 nume din regiune, pe poziția a patra, fiind consemnat mai cu seamă în R. Belarus, Ucraina, Polonia, Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Bulgaria, R. Macedonia și Grecia, unde numele este prezent, cu variante și derivate specifice, între primele 10.  Se mai remarcă, apoi România, Slovacia, Cipru, R. Moldova și Ungaria, țări în care derivatele de la acest patronim se găsesc mai sus de locul 50. Paulus, care nu se regăsește în top 10, la nivelul zonei (fiind abia pe locul 72), este între primele nume ca frecvență doar în Croația și Muntenegru, în timp ce, pe poziții cuprinse între 11 și 50, numele este consemnat în Slovenia, Ucraina, Serbia, R. Belarus, Polonia, Bulgaria, Grecia, Cipru, Bosnia-Herțegovina, Ungaria, R. Macedonia și Slovacia.

La nivelul spațiului românesc, după acea primă atestare în Dacia a unui Paulus, în secolul al IV-lea, următoarele mențiuni sunt din epoca medievală, când Petru ocupa poziția a treia (fiind mai frecvent în Moldova și în Transilvania), iar Pavel/Paul se afla pe locul 12. În zilele noastre, Petru ocupă locul 12 în România și 22 – în R. Moldova, iar Paul/Pavel este abia pe poziția 78 în România și nu mai „prinde” top 100 la est de Prut.

 

28 iunie 1940 – începutul destrămării României Mari Joi, iun. 28 2018 

Azi se împlinesc 78 de ani de la începutul destrămării României Mari: la 28 iunie 1940, armata sovietică a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și, „din greșeală”, ținutul Herței. Apoi, prin „arbitrajul” lui hitler și mussolini (un adevărat diktat, semnat la Viena), la 30 august, nordul Transilvaniei era cedat Ungariei horthyste. Apoi, pentru a primi garanțiile (și trupele) germane, Antonescu a ordonat semnarea tratatului de la Craiova, la 7 septembrie, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) era cedat Bulgariei. Astfel, România, țară neutră, neimplicată în războiul mondial, început de Germania, la 1 septembrie 1939, a pierdut, în nici 3 luni, o treime din teritoriu și populație, fără a trage un foc de armă! Din populația totală a teritoriilor cedate, mai mult de jumătate erau etnici români!
Să ne ferească Dumnezeu să se repete anul 1940! La ce „politicieni” avem și la cât de „strâns unit” în jurul „conducătorului iubit” este azi „poporul” (mai exact, turma), poate fi chiar mai rău ca atunci!…

Mai există speranță, cu ajutorul lui Dumnezeu!… Miercuri, iun. 27 2018 

… așa cum dovedește și articolul de mai jos:

http://www.contributors.ro/editorial/%E2%80%9Enoi%E2%80%9D-o-scrisoare-adresata-lui-gabriel-liiceanu/

Doamne-ajută!

Ciprian Porumbescu – Trei culori Marți, iun. 26 2018 

Connect-R – Vara nu dorm Luni, iun. 25 2018 

Jean Moscopol – Tot ce-i românesc nu piere Duminică, iun. 24 2018 

Jean Moscopol – Gheorghiu-Dej și Hrușciov Sâmbătă, iun. 23 2018 

22 iunie 1941: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!” Vineri, iun. 22 2018 

Céline Dion – Because You Loved Me Joi, iun. 21 2018 

Pagina următoare »