Rău era cu «der, die, das»
Da-i mai rău cu «davai ceas»
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai moșie
Harașo, tovărășie”
Constantin Tănase – Davai ceas, davai palton… Duminică, mart. 31 2019
Centenar 2019 and Opinii Centenar 2019, Opinii 7:19
Jean Moscopol – În țara în care m-am născut Duminică, mart. 31 2019
Taxi & Victor Rebengiuc – Ca ei Sâmbătă, mart. 30 2019
Smokie – Living next Door to Alice Vineri, mart. 29 2019
Baza de date electoral-geografice la nivel regional european Miercuri, mart. 27 2019
Geografie electorală and Geografie politică Geografie electorală, Geografie politică 8:54
Activitatea de completare a bazei de date electoral-geografice europene, la nivel regional (NUTS 2 sau echivalent) continuă. Ieri (marți) seară, târziu, am terminat de introdus datele pentru Belgia… Mi-am amintit, atunci, de un film vechi, al cărui titlu este „Dacă e marți, e Belgia”! 🙂
Trebuie să mă decid ce țară va urma în continuare. Probabil, Regatul Unit…
Respectul românilor față de proprietatea privată, ieri și azi… Marți, mart. 26 2019
Centenar 2019 and Cultură and Geografie istorică and Geografie politică and Onomastică and Opinii and Politică. Altfel Centenar 2019, Cultură, Geografie istorică, Geografie politică, Onomastică, Opinii, Politică. Altfel 10:28
Cei care „visează” (că înțeleg că era vorba de „vise”) că va dispărea proprietatea privată, ar fi bine să citească extrem de atent aceste rânduri…
Lucrez într-un domeniu care analizează semnificația unor realități ale trecutului, cum ar fi sensul numelor de locuri (al toponimelor). În acest spațiu, fie că te uiți pe hărțile topografice, fie pe un inventar de asemenea nume cules de la cine știe care din „înțelepții satelor” românești, găsești nenumărate nume de tipul: Dealul lui Gheorghe, Pârâul lui Ion, Pădurea lui Stan, Valea Popii, etc… Acestea semnifică faptul că, un localnic, Gheorghe, Ion, Stan, Popa, era proprietar al (unei părți) din dealul, pârâul, pădurea sau valea amintite mai sus! O asemenea denominare arăta recunoașterea, de către comunitatea locală a acestor proprietăți, toți membrii comunității fiind conștienți, că, la rândul lor, și proprietatea lor este recunoscută!
După instaurarea comunismului, printre măsurile regimului, alături de colectivizare (care a comasat nenumărate mici parcele țărănești, proprietatea câte unui Gheorghe, Ion, Stan, Popa…), s-au numărat și ștergerea sau neînregistrarea, pe hărțile topografice, a numelor acestor parcele, urmărindu-se ca numele lor să se uite, să se piardă!
Ce a urmat, după 1989? În ciuda declarațiilor unei fosile comunist(oid)e – la Focșani, în 2001! – cum că proprietatea privată „este un moft!”, dacă vă uitați pe statisticile Eurostat, România este țara cu cei mai mulți proprietari de locuințe – peste 96%! Eu văd o legătură strânsă, o continuitate, între mesajul, dinspre trecut, al toponimelor, și realitatea statistică actuală: ROMÂNII AU RESPECTAT ÎNTOTDEAUNA PROPRIETATEA PRIVATĂ!
Buna Vestire Luni, mart. 25 2019
Centenar 2019 and Cultură Centenar 2019, Cultură 11:55
Poianetu' lui Iocan 