Această propunere vine în continuarea precedentelor materiale prezentate deja pe această temă. Pe scurt, propunerea noastră se referă la următoarele (eventuale) diviziuni administrative, notate cu caractere bold (între paranteze sunt menţionate reşedinţele unităţilor administrative propuse, cu italice):
A. Regiunea Prut-Siret (Moldova), cu centrul la Iaşi, formată din judeţele:
1) Siretul Superior (reşedinţă de ales între Botoşani şi Suceava), format din ţinuturile Baia (Paşcani sau Fălticeni), Botoşani (Botoşani), Câmpulung (Câmpulung Modovenesc), Dorohoi (Dorohoi), Rădăuţi (Rădăuţi), Suceava (Suceava)
2) Iaşi (reşedinţa la Iaşi), format din ţinuturile Fălciu (Huşi), Iaşi (Iaşi), Tutova (Bârlad) şi Vaslui (Vaslui)
3) Bacău (reşedinţa la Bacău), format din ţinuturile Bacău (Bacău), Neamţ (Piatra-Neamţ), Roman (Roman) şi Trotuş (Oneşti)
B. Regiunea Dunărea de Jos, cu centrul la Galaţi, formată din judeţele:
1) Siretul Inferior (reşedinţa la Galaţi), format din ţinuturile Covurlui (Galaţi), Putna (Focşani) şi Tecuci (Tecuci)
2) Buzău (reşedinţa la Brăila), format din ţinuturile Brăila (Brăila), Buzău (Buzău) şi Râmnicul Sărat (Râmnicul Sărat)
3) Dobrogea (reşedinţa la Constanţa), format din ţinuturile Constanţa (Constanţa), Delta (Tulcea), Istria (Medgidia), Măcin (Babadag)
C. Regiunea Muntenia, cu reşedinţa la Ploieşti, formată din judeţele:
1) Prahova-Dâmboviţa (reşedinţa la Ploieşti), format din ţinuturile Dâmboviţa (Târgovişte), Prahova (Ploieşti) şi Săcuieni/Teleajen (Vălenii de Munte)
2) Ialomiţa-Ilfov (reşedinţa la Bucureşti), format din ţinuturile Burnaz-Mostiştea (Olteniţa), Călăraşi (Călăraşi), Ialomiţa (Slobozia), Ilfov (Buftea), Vlaşca (Giurgiu)
3) Argeş-Olt/Oltul Inferior (reşedinţa la Piteşti), format din ţinuturile Argeş (Piteşti), Muscel (Câmpulung), Olt (Slatina), Teleorman (Alexandria)
4) Municipiul Bucureşti
D. Regiunea Oltenia, cu reşedinţa la Craiova, formată din judeţele:
1) Jiul Superior (reşedinţa la Târgul Jiu), cu ţinuturile Gorj (Târgul Jiu), Motru (Motru) şi Vâlcea (Râmnicul Vâlcea)
2) Jiul Inferior (reşedinţa la Craiova), cu ţinuturile Balta (Calafat), Dolj (Craiova), Mehedinţi (Drobeta-Turnul Severin), Romanaţi (Caracal)
E. Regiunea Banat-Crişana, cu reşedinţa la Timişoara, formată din judeţele:
1) Timiş (reşedinţa la Timişoara), cu ţinuturile Caraş (Reşiţa), Cenad (Sânnicolaul Mare), Lugoj/Timiş-Bega (Lugoj), Severin (Caransebeş), TimişTorontal (Timişoara), Torontal/Cenad (Jimbolia)
2) Crişuri (reşedinţa la Oradea), cu ţinuturile Arad (Arad), Crişul Alb/Zarand (Ineu), Crişul Negru (Beiuş), Crişul Repede (Oradea), Salonta (Salonta)
F. Regiunea Someş-Tisa, cu reşedinţa la Cluj-Napoca, formată din judeţele:
1) Maramureş (reşedinţa la Baia Mare) cu ţinuturile Carei (Carei), Chioar-Gutâi (Baia Mare), Maramureş (Sighetul Marmaţiei), Satul Mare (Satul Mare), Sălaj (Zalău)
2) Cluj (reşedinţa la Cluj-Napoca), cu ţinuturile Cluj (Cluj-Napoca), Năsăud (Bistriţa), Someş (Dej), Turda (Turda)
G. Regiunea Ardeal, cu reşedinţa la Braşov, formată din judeţele:
1) Oltul Superior (reşedinţa la Braşov), cu ţinuturile Braşov (Braşov), Ciuc (Miercurea-Ciuc), Trei Scaune (Sfântul Gheorghe)
2) Sibiu (reşedinţa la Sibiu), cu ţinuturile Făgăraş (Făgăraş), Sibiu (Sibiu), Târnava Mare (Mediaş sau Sighişoara)
3) Alba-Hunedoara (reşedinţa la Alba-Iulia), cu ţinuturile Alba (Alba-Iulia), Hunedoara (Deva), Târnava Mică (Blaj), Ţara Moţilor (Brad), Jiul Ardelean/Parâng-Retezat (Petroşeni)
4) Mureş (reşedinţa la Târgul Mureş), cu ţinuturile Gurghiu (Reghin), Mureş (Târgul Mureş), Odorhei (Odorheiul Secuiesc)
Macroregiunile vor fi în număr de 3, cuprinzând fiecare două sau trei regiuni, după cum urmează:
I. Macroregiunea Moldova-Dunărea de Jos (reşedinţa la Iaşi), cu regiunile Prut-Siret (Moldova) şi Dunărea de Jos
II. Macroregiunea Muntenia-Oltenia (reşedinţa la Bucureşti), cu regiunile Muntenia şi Oltenia
III. Macroregiunea Transilvania-Banat (reşedinţa la Cluj-Napoca), cu regiunile Banat-Crişana, Someş-Tisa şi Ardeal
Concluzionând, ar fi vorba de 3 macroregiuni, formate din 7 regiuni, compuse din 20 de judeţe, alcătuite din 76 de ţinuturi. Fiecare provincie/regiune are între 2 şi 4 judeţe şi de la 9 la 14 ţinuturi. Ultimele, cu o suprafaţă medie de circa 3000 de kmp, sunt, în general, şi foarte apropiate între ele ca întindere. Pe de altă parte, şi macroregiunile sunt apropiate între ele, cât de cât: macroregiunea Moldova-Dunărea de Jos are 2 regiuni, 6 judeţe şi 24 de ţinuturi, macroregiunea Muntenia-Oltenia cuprinde tot 2 regiuni, 6 judeţe (inclusiv Capitala, asimilată acestui nivel administrativ) şi 19 ţinuturi, în vreme ce, peste munţi, macroregiunea Transilvania-Banat grupează 3 regiuni, 8 judeţe şi 33 de ţinuturi (aici fiind singurul element mai net de diferenţiere).
Vor exista ţinuturi care vor avea în componenţă două sau mai multe municipii – Baia (cu Paşcani şi Fălticeni), Hunedoara (cu Deva şi Hunedoara), Târnava Mare (cu Mediaş şi Sighişoara), Teleorman (cu Alexandria, Turnul Măgurele şi Roşiori de Vede) etc – dar şi ţinuturi în care reşedinţa va avea doar statut de oraş: Măcin (Babadag), Ilfov (Buftea), Crişul Alb/Zarand (Ineu) ş.a. Pe de altă parte, cele 3 macroregiuni încearcă să se suprapună peste cele 3 vechi state medievale româneşti (Transilvania, cu Banatul, Ţara Românească, Moldova), ţinând cont şi de puternica influenţă moldovenească în nordul Munteniei propriu-zise şi al Dobrogei, dar şi de apartenenţa, temporară, în prima parte a secolului al XV-lea atât a Dobrogei, cât şi a sudului Moldovei la Ţara Românească (pe baza căreia am şi diferenţiat provincia/regiunea Dunărea de Jos). Nomenclatura unităţilor administrative ţine cont fie de numele vechilor provincii istorice (Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Ardeal, etc.), fie de unele nume cu importanţă istorică (Istria, Zarand, Chioar), fie de numele unor elemente fizico-geografice – râuri (Dunărea, Oltul, Prutul, Siretul, Mureşul, Tisa ş.a.m.d.) sau unităţi montane (Gutâi, Parâng, etc.), ori de câmpie/luncă (Burnaz, Balta) – sau de numele reşedinţei respectivei diviziuni administrative.
Legat de această propunere, se mai cuvine să facem câteva precizări. În legătură cu numele unor regiuni, pentru Prut-Siret (Moldova) am ales această variantă fiind vorba de un teritoriu aparţinând bazinelor celor doi mari afluenţi ai Dunării. De asemenea, denumirea Siretul Superior pentru cel mai nordic judeţ al acesteia „împacă” oarecum posibilul „conflict” între cele mai importante oraşe de aici, Suceava şi Botoşani (este posibil ca atributele administrative judeţene să fie chiar partajate între cele două centre). Am considerat necesară, pe de altă parte, reînfiinţarea unui ţinut Trotuş, cu reşedinţa la Oneşti (acesta a mai funcţionat în Evul Mediu).
Aflat în sudul Moldovei (istorice), judeţul numit Siretul Inferior „împacă” şi el dificultatea de a extinde nume precum Putna sau Covurlui, ori recurgerea, prea frecventă, la numele reşedinţei (Galaţi, în acest caz). Deşi tot Galaţii au fost menţionaţi drept reşedinţă a regiunii Dunărea de Jos (şi pe considerentul situării pe malul fluviului), problema capitalei acestei unităţi rămâne, ţinând cont şi de prezenţa în componenţa sa a Constanţei. Probabil, chiar cu reşedinţa la Galaţi, regiunea Dunărea de Jos va putea avea anumite servicii regionale descentralizate la Constanţa. Tot legat de judeţele dobrogene (actuale), deşi nu rezolvă problema inegalităţii demografice, divizarea judeţelor Tulcea şi Constanţa în patru ţinuturi estompează inegalităţile în privinţa suprafeţei acestor unităţi inferioare viitoarelor judeţe. Pe de altă parte, crearea unui nou judeţ Buzău, cuprinzând cele trei judeţe interbelice menţionate şi acordarea acestui nume ţine cont de faptul că cea mai mare parte a cursului acestui râu le traversează. Mai adăugăm, în fine, că aceasta ar fi singura (viitoare) regiune ce ar cuprinde câte un judeţ din câte o provincie istorică diferită: unul moldovenesc (Siretul Inferior), unul dobrogean (numit chiar Dobrogea) şi unul muntenesc (Buzău). Regiunea se suprapune, fie şi parţial, atât peste ţinutul omonim creat de Carol al II-lea în 1938, cât şi peste actuala regiune de dezvoltare de Sud-Est.
În regiunea Muntenia am considerat necesară apariţia, ca ţinuturi, a unităţilor administrative centrate pe Olteniţa (Burnaz-Mostiştea) şi Vălenii de Munte (Săcuieni/Teleajen). Al doilea este un vechi judeţ, desfiinţat în prima parte a veacului al XIX-lea, iar reşedinţa primului va deveni, probabil, un port important, în perspectiva finalizării lucrărilor la Canalul navigabil Bucureşti-Dunăre. Alegerea centrului regional la Ploieşti are în vedere, pe lângă descongestionarea Capitalei (care ar fi reşedinţă a prea multor nivele administrative) şi faptul că apropierea de Bucureşti (şi de Aeroportul „Henri Coandă”) facilitează chiar această alegere.
În regiunea Oltenia lucrurile par chiar mai simple, deşi, şi aici, s-ar impune reînfiinţarea unor foste judeţe medievale (tot la nivel de ţinuturi): Motru, care să gestioneze bazinul râului omonim, arie cu probleme legate de reconversia post-minerit şi Balta (acoperind, parţial suprafaţa vechiului judeţ de Baltă), care ţine cont de dezvoltarea viitoare a Calafatului în urma inaugurării podului peste Dunăre, care îl leagă de Vidin.
Regiunea Banat-Crişana reuneşte cele două provincii istorice vestice ale României. Ţinând cont şi de faptul că reşedinţele voievodatelor lui Menumorut (Biharea) şi Glad (Cenad) se regăsesc în cuprinsul judeţelor (viitoare) Crişuri şi Timiş, reşedinţele acestora au fost desemnate la Oradea şi Timişoara. Numele celor două judeţe ţine cont de principalele râuri care le traversează. În calitate de ţinuturi, având în vedere dimensiunile foarte mari ale actualelor judeţe (Arad, Bihor, Caraş-Severin şi Timiş), dar şi decupajul judeţean interbelic, am considerat necesară înfiinţarea unor ţinuturi centrate pe Lugoj (Lugoj/Timiş-Bega, care încorporează partea de nord a judeţului interbelic Severin), Jimbolia (Torontal/Cenad), Ineu (Crişul Alb/Zarand – un comitat desfiinţat de Ungaria după 1870), Beiuş (reşedinţa jumătăţii sudice a Bihorului în anii 1940-1944) şi Salonta (cel mai important centru urban din sud-vestul actualului judeţ Bihor).
Numele regiunii Someş-Tisa scoate în prim-plan principalele râuri ale nordului Transilvaniei, respectiv Maramureşului istoric. Cele două judeţe ar fi coordonate de cele mai importante centre din această parte a ţării: Cluj-Napoca şi Baia Mare. Am considerat necesară, pe de altă parte, apariţia unor ţinuturi centrate pe Baia Mare (partea de est a judeţului Satul Mare interbelic) şi Carei (vestul fostului judeţ Sălaj din perioada interbelică).
În regiunea Ardeal am considerat oportună apariţia unor ţinuturi centrate pe Reghin, Brad şi Petroşeni (în acest ultim caz avansând şi revenirea numelui aşezării la forma mai veche, mai aproape de cea firească, românească, în locul actualului Petroşani, de influenţă maghiară).
Mai adăugăm şi că oraşele de peste 150000 locuitori (sau chiar cele pornind de la 100000) vor putea să se organizeze în sectoare sau districte urbane, care să rezolve problemele cetăţenilor mai bine, fiind situate mai aproape de cetăţeni decât primăria aşezării urbane respective şi/sau unele servicii subordonate acesteia. Aceste aşezări urbane, cu rang de municipiu, ar avea statut asemănător ţinutului, iar sectoarele/districtele urbane ar fi echivalente comunelor, oraşelor şi municipiilor mai mici de 100000 (sau 150000) de locuitori.
Propunerea nu este perfectă, ci stârneşte, deja comentarii, critici, controverse… Acestea fiind spuse, aşteptăm discuţiile.
P.S. În varianta iniţială, nivelul regional (NUTS 2) se referea la provincii/regiuni. Am renunţat la termenul de provincie, el fiind mai nimerit pentru a defini subdiviziunile cu caracter istoric ale ţării.
Poianetu' lui Iocan 
decupam, decupam! acu n-am timp, dar mai stam de vorba cand ajungi in birou!
Ok!
adica sa fie campulungu’ resedinta de tinut? super tare ! :))
Salut! În anii 1925-1950, oraşul Câmpulung Moldovenesc a (mai) fost reşedinţa unui judeţ bucovinean, aşa că n-ar fi o problemă… Mai mult, în anii 1950-1952, reşedinţa regiunii Suceava a fost fixată tot la Câmpulung. La acea vreme, Suceava era (încă) doar un orăşel…
da, da, stiu ca a mai fost…cu prefectura si tot ce trebuie … 🙂
revin Ionik, dupa o lectura mai atenta vad ca in titulatura teritoriilor decupate abunda denumirile de rauri. Cred ca ar trebui sa-l consultam si pe Straller (sau cum s-o fi scriind) ca asta a inventat multe paliere, ierarhizand reteaua hidro.
Da, putem sâ-l întrebăm, doar că tre’ să-i dăm şi-un miel, că e vorba de Strahler (sper să nu fie nevoie şi de al doilea fiu al oii)…
Orsova sa fie extrasa de la olteni unde a fost inclusa aberant in 1968 si sa revina la Banat.
Propunerea chiar asta prevede, printre altele: ca limita sud-estică a Banatului să revină acolo unde este ea de secole. Conform propunerii, Orşova şi comunele din Clisură ar aparţine ţinutului Severin (cu reşedinţa la Caransebeş), judeţul Timiş
[…] Geografie politică, Politică. Altfel paganelis70 11:08 pm Am prezentat aici şi, mai ales, aici, câteva idei legate de reorganizarea administrativă a ţării. Rezumând, aceasta ar trebui să […]
Consider o buna administrare, o divizare in functie de populatie. In definitiv trebuie sa administram populatia. De aceea propun urmatoarele nivele:
a) nivelul 1, diviziuni cu populatia peste 3 000 000 locuitori
b) nivelul 2, diviziuni cu populatia cuprinsa intre 800 000 si 3 000 000 locuitori
c) nivelul 3, diviziuni cu populatia cuprinsa intre 150 000 ( sau 100 000) si 800 000 locuitori
d) nivelul 4, comune rurale sau urbane cu populatia pana la 150 000 locuitori ( sau 100 000)
e) nivelul 5, diviziuni administrative ale comunelor urbane sau rurale
Asfel se realizeaza` asezarea pe acelasi nivel a judetelor cu populatia pana la 300 000 locuitori si orasele cu populatia mai mare de 300 000( ex judetul Tulcea, Covasna si orasele Cluj Napoca, Constanta, Iasi,Timisoara)
Consider ca actuala organizare este depasita datorita trecerii vremurilor. Ea trebuie actualizata pentru ca avem judete cu populatie pana la 350 000 locuitori si judete de peste 700 000 sau chiar 800 000 locuitori ( ex Caras Severin si Prahova)
Regionalizarea ar trebui facuta pe principiul numarului de populatie echivalent cu populatia capitalei, astfel ca am avea regiuni comparabile cu capitale din punct de vedere al populatiei, unde se pot face statistici si investitii de dezvoltare uniforme pe intreg cuprinsul tarii.(aquilacarpatica.worldpress.com)
Cu tot respectul, trebuie să adaug câteva remarci:
1) Evit utilizarea unor termeni precum „populaţie”, „persoană”, „individ”. Astfel, având în vedere faptul că, în 1789, în timpul Revoluţiei franceze, a fost adoptată „Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului” şi că, în 1945, la scurt timp după fondarea sa, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat „Declaraţia drepturilor omului”, insist pe utilizarea termenilor „om” şi „cetăţean”. Ambii au, cel puţin la noi, la români, tradiţie şi, respectiv, sensuri legate de participarea la „viaţa cetăţii” (prin bine-cunoscutul, astăzi, „spirit civic”). În plus, „om”, la români, a creat o întreagă familie de cuvinte, unde se includ „omenie”,”omenesc”, „omenire” şi „a omeni”. Totalitatea cetăţenilor nu formează o „populaţie” (termenul este utilizat şi în biologie, unde defineşte un grup de „necuvântătoare”), termen ce poate avea, atunci, sensul de „turmă”, ci un popor!
2) Un popor nu trebuie în primul rând „administrat”, ci educat, informat, respectat! Cum locuitorii unui areal, oricare ar fi dimensiunile sale, au nevoie şi de acces la „utilităţi”, iar cadrul natural este diferit, oferind avantaje mai mari sau mai mici (inclusiv densităţi diferite) ideea dumneavoastră de mai sus ridică probleme…
3. Am mai afirmat – şi, cu riscul de a mă repeta, revin! – în postări anterioare acesteia (https://paganelis.wordpress.com/2009/02/09/despre-provincii-preambul-la-o-incercare-de-propunere-vizand-reforma-administrativa-in-romania/, https://paganelis.wordpress.com/2009/03/08/cateva-principii-legate-de-reforma-administrativa/), după o documentare serioasă, că o reformă administrativă în România trebuie să ţină cont şi de particularităţile regionale şi chiar sub-regionale (în primul rând şi cu scopul revigorării şi păstrării aşa-numitului „patriotism local”, în sensul bun al sintagmei, într-o vreme a mondializării). De aici şi ideea menţinerii unor vechi unităţi administrative, aflate la rang de judeţ până în 1950, la nivelul echivalent plăşilor interbelice sau la cel al „asociaţiilor intercomunale” sau al „intercomunalităţilor” occidentale, „botezat” de noi „ţinut” – termen neaoş multisecular. „Temelia” ideilor acestor postări, care sunt strâns legate între ele, se regăseşte în Atlasul României, la link-ul http://www.mdlpl.ro/_documente/atlas/a_div_adm.htm. Până şi reforma numărului de parlamentari se „pliază” pe această propunere de reformă administrativă.
4. Pe de altă parte, „varza” păstrării (şi în administraţie a) unor particularităţi locale (care să ne conserve şi să ne salveze specificul, identitatea de români/maghiari/musulmani, etc… din spaţiul românesc) trebuie „împăcată” cu „capra” cerută de Uniunea Europeană, cea a încadrării în sistemul NUTS! Este vorba, pe de o parte, de mai puţini „ordonatori de credite” cu finanţare comunitară (deci, teoretic, cel puţin, mai puţină corupţie), iar pe de alta – de încadrarea în numărul de nivele europene şi în dimensiunile demografice şi de suprafaţă conforme fiecărui asemenea nivel! Voi reveni cu un alt prilej asupra acestui aspect.
5. Propunerea de mai sus se bazează şi pe un tabel cu date statistice (număr de locuitori, la recensământul din 2002 – date puţin schimbate în ultima vreme -, respectiv suprafaţa), plecând de la nivelul NUTS 0 (România), până la NUTS 4/LAU 1 (ţinuturile, ca diviziuni ale noilor judeţe). Din păcate, nici tabelul n-a apărut (deşi el este definitivat), dar nici harta la care lucrez de aproape un an (cu intermitenţe, ţinând de motive obiective), deoarece n-am reuşit să definitivez fondul cartografic… Cum nu-mi permit să lansez idei fără acoperire (carto)grafică, am „ratat” (sper, provizoriu) fructificarea ofertei de a aduce în Parlament această propunere.
6. Am lăsat o „portiţă” (nespecificată aici) ce ţine cont şi de o posibilă (re)unificare a Basarabiei cu Ţara.
Nu am deloc pretenţia că această propunere este cea mai bună. Sigur nu este singura… În acest sens, indiferent ce alte propuneri s-au făcut/se vor face, ele trebuie să ţină cont de chestiunile enunţate mai sus! Altfel… vorbim „ca să ne aflăm în treabă”!
republiarumana.wordpress.com
republicarumana.wordpress.com
Ţările sunt divizate în unităţi mai mici cu scopul unei administrări eficiente a populaţiei.In acest scop propun spre analiza urmatoarea divizare a teritoriului Republicii Române pe 7 nivele astfel :
Nivel 1 : ZONA sau Guvernorat sau macroregiune cu populaţie peste 3 milioane de locuitori
Nivel 2: REGIUNE sau Prefectură Generală, cu populaţia între 800 000 şi 3 000 000 locuitori
Nivelul 3: DISTRICT sau Prefectură, cu populaţia cuprinsă între 100 000 şi 800 000 locuitori
Nivel 4: CANTON sau arondisment sau subprefectura, cu populaţia de aproximativ 100 000 locuitori
Nivel 5 : Comună ( urbană sau rurală), actualele comune , orase si municipii
Nivel 6: Secţiune ( sectiunea unei comune )
Nivel 7: Sector ( sectorul unei sectiuni de comuna)
Localitaţile cu populaţia cuprinsă intre 100 000 şi 1 000 000 locuitori să poarte titlul de MUNICIPIU şi cu statutul egal cu cel al unităţilor administrative de nivelul 4 ( Canton)
Localităţile cu populaţia peste 1 000 000 locuitori să fie declarate METROPOLE şi cu statut egal cu cel al unitţilor administrative de nivel 2 ( Regiuni).
Vom avea astfel prefecturi teritoriale ( judeţe) şi prefecturi urbane ( municipii), precum si regiuni teritoriale ( grup de prefecturi din care majoritatea teritoriale, judete)si regiuni urbane ( metropole, orase cu peste 1 000 000 locuitori, ex. Bucuresti ar fi la acelasi nivel cu regiuni mai intinse teritorial, dar cu un numar de locuitori aproape la fel).Vom avea astfel cantoane cu populatia de aproximativ 100 000 locuitori si municipii cu populatia de peste 100 000 locuitori. Propun asadar doar orasele cu peste 100 000 locuitori sa fie declarate municipii.
La nivelul 2 propun următoarele zone şi regiuni :
1. NORD
a) Sătmar-Maramureş
b) Transilvania de Est
c) Transilvania de Nord
d) Transilvania de Sud
2. NORD EST
a) Moldova de Sus
b) Moldova de Mijloc
c) Moldova de Jos
3. NORD VEST
a) Banat
b) Crişana
c) Transilvania de Vest
4. SUD
a) Bucureşti
b) Muntenia Centrală
5. SUD EST
a) Dobrogea
b) Muntenia de Est
6. SUD VEST
a) Muntenia de Vest
b) Oltenia de Sus
c) Oltenia de Jos
( Aquila Carpatica, wordpress.com)
Stimate domn,
Am explicat deja, şi în postarea la care aţi comentat şi în celelalte ce o preced şi au legătură cu ea, că nivelele de organizare administrativă a României trebuie să ţină cont, obligatoriu, de două chestiuni: 1) de tradiţia naţională a existenţei unor unităţi administrative, cu denumiri specifice acestui neam („comună”/”obşte”, „municipiu”, „ţinut”, „judeţ”, chiar „regiune”, de preferat lui „provincie”, din mai multe motive, pe care le voi expune mai „la vale”) şi
2) de faptul că aparţinem Uniunii Europene, care, prin Nomenclatorul Unităţilor Teritorial-Statistice (NUTS), intrat în vigoare de zeci de ani, a „standardizat” nivelele şi dimensiunile unităţilor administrative ale statelor membre. Acestea sunt în număr de 6, plecând de la NUTS 0 (ţările membre), la NUTS 1 (landurile germane, de exemplu; la noi au ca echivalent macroregiunile, în număr de 4,utilizate, însă, doar de Eurostat; propunerea mea păstrează acest nivel, dar am avansat menţinerea doar a 3 asemenea unităţi, care se suprapun, în mare parte, peste cele 3 vechi formaţiuni politice medievale: Transilvania, cu Banatul; Moldova; Ţara Românească), NUTS 2 (regiunile de dezvoltare actuale, înlocuite de noi prin regiuni), NUTS 3 (judeţele, care se menţin, dar mult mai mari şi, deci, mai puţine ca număr). Ultimele două nivele, NUTS 4 şi NUTS 5 au fost rebotezate de Uniunea Europeană cu sintagma „local administrative units”, prescurtat LAU. Astfel, NUTS 4 a devenit LAU 1, iar NUTS 5 – LAU 2. La noi, actualmente, NUTS 4/LAU 1 nu există (noi am propus reînfiinţarea nivelului plăşilor interbelice, denumite, însă, ţinuturi), iar NUTS 5/LAU 2 rămâne doar la nivelul unităţilor administrative elementare, respectiv comunele (urbane: municipii şi oraşe) şi rurale.
Legat de terminologia ţinând de diversele nivele propuse de dumneavoastră, mă văd nevoit să fac câteva remarci, nu tocmai favorabile. Astfel, „zonă” este, mai degrabă, un termen ştiinţific, utilizat de profesionişti şi nu intrat în „uzul” celor care se raportează la un anumit nivel de organizare teritorială. La fel şi „secţiune”. Apoi, termeni precum „guvernorat”, „district”, „canton” sau „arondisment” ar denota că noi, ori suntem săraci în temenii ţinând de tradiţia organizării politico-administrative – şi că, deci, termeni ca „provincie” (nivel utilizat de Imperiul roman; l-am înlocuit cu „regiune” şi fiindcă îl utilizează şi Uniunea Europeană, dar şi unele ţări membre, de limbă neolatină – Franţa, Italia, de exemplu; are, pe de altă parte, mai ales dacă este utilizat, nefericit, de către bucureşteni, o conotaţie peiorativă, deloc potrivită, fiindcă nu ţin minte ca, de la latinescul „pro vincere”, de unde derivă termenul, să fi fost careva dintre regiunile ţării „cucerită” de Bucureşti!), „judeţ” (moştenit tot de la romani, din „judicum”, cu sensul de „loc al scaunului de judecată”) sau „ţinut” (creat de moldoveni, ca echivalent al judeţului din sud, cu acelaşi înţeles, de „loc unde se ţine judecata”, făcută de jude, cneaz sau voievod), aceştia din urmă – specifici doar românilor, n-au nici o relevanţă. Pe de altă parte s-ar da impresia că ştim doar să ne „maimuţărim”, adică să-i „copiem” pe alţii, sau că suntem un „teritoriu de colonizare recentă” şi nu cu o vechime a populării multimilenară!
Ar fi, apoi, bine, să vă mai documentaţi (iar lucrarea lui Ioan Silviu Nistor – „Comuna şi judeţul” este o bună „bază de plecare”!), cu privire la vechimea şi continuitatea unor nivele ale organizării administrative la urmaşii dacilor romanizaţi. Secole la rând, daco-romanii, deveniţi români, au trăit în „ţări” (derivat şi acesta, din latinescul „terra”, cu sensul de „loc unde se fac bucate”), rezultate, ca uniuni de obşti, din „coagularea” mai multor obşti de ţărani liberi, cu organizare comunitară (precursoarele, într-un fel, ale comunelor moderne). „Coagularea” „ţărilor” a dus la formarea Ţării Româneşti şi a Ţării Moldovei, ca „ţări de ţări”), în care unităţile administrative de bază au rămas, secole la rând, obştea şi judeţul/ţinutul (cu delimitări ce au respectat, adesea, pe cele ale vechilor cnezate sau „ţări” mai mici). În Transilvania procesul de „coagulare” a „ţărilor” a fost deturnat de maghiari, dar şi aici, organizarea ca voievodat, formă specific românească de conducere a „ţării de ţări” arată rezistenţa autohtonilor la imixtiunea din afară. Ungurii şi, ulterior, austriecii, sunt cei care au adus ca unităţi administrative, străine de noi, „comitatul” şi „districtul”, Transilvania ajungând, ca provincie habsburgică, să fie condusă nu de un voievod (sau principe), ci de un guvernator, desemnat de Viena. Totuşi, coloniştii saşi şi secui au preluat, de la românii printre care s-au aşezat, vechea organizare în judeţe, dovadă sensul lui „scaun” (adică – „scaun/loc de judecată”).
Până şi organizarea administrativă modernă a României, stabilită de Cuza, în 1862-1864, deşi a avut ca model organizarea Franţei în comune şi departamente, a „îmbinat” ideile moderne de administraţie cu tradiţia românească, menţinând atât comuna (echivalentul de origine latină al mai vechiului „obşte”), cât şi judeţul (cu sens şi dimensiuni identice cu ale francezului „departement”). În toată istoria statului român, comuna a supravieţuit, judeţul fiind suprimat, doar în anii 1950-1968, ca urmare a amestecului sovietic (perioadă în care România a fost împărţită în regiuni şi raioane, stabilite şi modificate, frecvent, în mod arbitrar).
Am mai spus aces lucru şi îl voi repeta până veţi înţelege, că statul nu „administrează” o „populaţie” (adică o „turmă”), ci grupuri de cetăţeni, oameni, locuitori, care trebuie respectaţi, ca oameni, inclusiv prin nivelul de cultură şi educaţie la care trebuie să aibă acces, conform Constituţiei în vigoare. Dacă administraţia nu ne respectă ca OAMENI (că asta ne naştem) asta nu înseamnă că eu accept să fiu un „individ” al unei „turme” de „contribuabili”. Rolul administraţiei este, în egală măsură şi cel de a educa şi de a ridica nivelul de cultură al cetăţenilor şi de a promova şi consolida (era să folosesc un „barbarism” – a „ranforsa”) legătura cetăţenilor cu specificul local şi regional! De aici şi prezenţa, printre ţinuturi, dacă nu printre judeţe, a multor nume tradiţionale ale unor diviziuni administrative vechi, iar printre regiuni şi macroregiuni – fie trimiterea la tradiţia istorică a celor trei formaţiuni politice româneşti, fie la numele unor unităţi fizico-geografice însemnate; aici am utilizat, şi eu, „modelul” francez, care întrebuinţează nume de unităţi de relief sau de râuri în componenţa denumirilor departamentelor şi regiunilor Franţei). Dacă vrem să nu ne „ştergem” de tot identitatea de români, în această epocă a mondializării, este necesar ca şi decupajul administrativ şi prerogativele conferite acestuia, inclusiv prin descentralizare şi autonomie locală, să contribuie la aceasta!
În altă ordine de idei, feriţi-vă de denumiri precum „Muntenia de Vest” sau „Transilvania de Est”. După ce că, deja, de 12 ani, spre a nu „supăra” pe cineva, s-a recurs la „botezarea” actualelor regiuni de dezvoltare mai degrabă ţinându-se cont de punctele cardinale (creându-se impresia că am fi într-un teritoriu de colonizare recentă, precum Australia, Statele Unite sau Canada), împărţirea în două (sau mai multe) Transilvanii, Muntenii etc, ar da „apă la moară” celor care visează la două (ori mai multe) Moldove, Bucovine ş.a.m.d. Din punctul meu de vedere există Bucovina, din care nordul ei se află la Ucraina, iar sudul – la România. La fel, în cazul Maramureşului. De asemenea, şi în privinţa Banatului. Nu există „Banatul de Vest” şi „Banatul de Est”, ci vestul Banatului (la Serbia) şi estul acestei provincii istorice – aflat în componenţa României. Iar în ceea ce priveşte Dobrogea, şi ea este tot o singură entitate istorico-geografică, a cărei parte sudică se află la Bulgaria, în timp ce partea nordică aparţine României. Provinciile istorico-geografice româneşti nu se aseamănă cu situaţiile de genul Coreea de Sud şi Coreea de Nord, Germania de Vest şi Germania de Est, Yemenul de Nord şi Yemenul de Sud, etc! Nu le putem noi afecta unitatea, „recroind” nu ştiu ce fel de „diviziuni administrative”, „botezate” aşa, „după ureche”!
Şi o întrebare: pe ce bază consideraţi dumneavoastră că România este republică? Cea a pistolului pus de Gheorghiu-Dej în coasta Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947 şi a şantajului că, dacă nu abdică, vor fi împuşcaţi tinerii ce l-au aclamat în Piaţa Palatului Regal, de ziua sa onomastică? Pe baza cărei consultări populare actuala formă de guvernământ continuă să existe după aşa-zisa „Revoluţie” din 1989? Citiţi, eventual, şi postarea mea, legată de această chestiune: https://paganelis.wordpress.com/2009/01/10/despre-plebiscite-si-referendumuri-in-spatiul-romanesc/
Stimate cetatean,
Consider ca faceti unele greseli afirmand ca unii ar fi mai putin documentati. Aveti o scala sau un procedeu stiintific general acceptat in a clasa oamenii ca fiind mai putin sau mai mult documentati? Dupa cum ati observat eu am venit doar cu o propunere si nu m-am legat de termenii folositi de dvs.Oricum mai exista si alte pareri cu referire la termenul de ‘cetatean’ sau ‘populatie’.Avand in vedere ca in aproape toate mediile stiintifice se foloseste termenul de ‘populatie’ a unui teritoriu din punct de vedere geografic iar termenul ‘cetatean’ este folosit cu precadere in legatura cu drepturie locuitorilor unui stat eu raman la a folosi termenul de ‘populatie’.Totusi dvs aveti dreptul sa folositi orice termeni doriti. Revenind la nivelele administrative nu consider ca era nevoie sa specificati despre ‘Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice( NUTS)’, deoarece va asigur ca nu sunteti singurul cetatean ce a facut anumite studii personale inainte de a aduce in discutie o propunere. Tot odata va aduc la cunostiinta ca termenul de ‘Zona’ exista la francezi ca unitati mai mari decat ‘Regiunea’, cunoscute cu acronimul’Z.E.A.T.'(Zone d’études et d’aménagement du territoire). La o cercetare mai amanuntita a acestor zone , am ajuns la concluzia ca ele reprezinta si zone strategice de organizare a apararii teritoriale. Astfel .m-am straduit sa folosesc pe cat posibil denumirile istorice ale statelor medievale romanesti, dar am considerat totodata si o nevoie de adaptare la conditiile moderne si uzantele internationale.Asfel avand in vedere directiile principale de atac militar impotriva Romaniei ca fiind Nord Est ( Rusia, Ucraina), Vest ( Ungaria, Serbia) si Sud ( Bulgaria)am considerat zonele si ca ‘Districte Militare’. As mai adauga la cele de mai sus ca nu mi se pare potrivit sa numesc un oras ca fiind judet, avand in vedere ca unele orase ar trebui sa aibe statut egal cu al unor judete. Daca folosesc termeni ca tinut , judet ma face mai latin sau mai român decat daca as folosi arondisment sau district? Important este sa ne impunem noi ca natiune si atunci poate ca vom fi respectati. Pacat ca ‘Republica a intrat la noi pe usa din dos’, adusa de comunisti, dar asta nu inseamna ca republica e mai rea decat monarhia.Oricum dupa ‘ legea sangelui’ consider ca Mihai I nu ar trebui sa fie rege. Gurile rele spun ca tatal lui ar fi un militar grec.In plus este vinovat ca i-a adus pe sovietici inainte de incheierea unui armistitiu.
In concluzie, poate vom reusi sa perfectionam ambele modele de impartire administrativ-teritoriala si sa venim cu una mai buna, care sa fie larg acceptata.
Cred ca trebuie sa vedeti propunerea asta. Se pare ca asa vor cei de la comisia prezidentiala sa arate in mare Romania dupa modificarea constitutiei: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/40/Propunere_de_reorganizare_administrativa_a_Romaniei.png
@Aquila Carpatica: Îmi menţin părerea referitoare la „cetăţeni”, respectiv „populaţie”! Dacă al doilea este folosit în mediile ştiinţifice, nu înseamnă că trebuie utilizat şi în viaţa de zi cu zi a fiecărui… cum ar trebui să-i spun? „micropopulat”? Eu sunt OM şi CETĂŢEAN (de la „Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului, elaborată după Revoluţia franceză, respectiv, de la „Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite, după al doilea război mondial)!
În al doilea rând, de ce să fim… maimuţe şi să importăm termeni din alte limbi, când îi avem pe ai noştri? Doar de dragul de a fi „trendy”? Iar dacă aţi fi studiat cu atenţie propunerea, aţi fi observat că am precizat că oraşele de peste 100000 locuitori vor avea rang echivalent ţinuturilor şi vor putea fi împărţite în districte urbane (sectoare), după modelul Bucureştilor (pentru care am propus chiar creşterea numărului de sectoare; Parisul are vreo 20 de arondismente, iar „comunele” componente ale Bruxellesului au, în medie, 50-60 de mii de locuitori).
Utilizarea unor denumiri având ca „bază” punctele cardinale ne „transformă” într-un „teritoriu de colonizare recentă” (a se vedea Dakota de Nord în Statele Unite, Teritoriile de Nord-Vest în Canada sau Australia de Vest, Australia de Sud sau Teritoriul de Nord în Australia). Tot francezii au „brevetat” recursul la denumiri din specificul geografic şi/sau istoric. De ce să nu le urmăm exemplul? Suntem, în primul rând, europeni (cu mii de ani de istorie, cultură, civilizaţie şi tradiţie) şi nu americani sau australieni!
În altă ordine de idei, respectul nu se „impune”, nici nu se cerşeşte, ci se câştigă, în primul rând, prin atitudinea noastră faţă de ceea ce este al nostru! Nu împotriva altora, ci fiindcă avem tradiţii, inclusiv în ceea ce priveşte asemenea unităţi administrative! Până una-alta, suntem singurii care utilizâm ca termen judeţul, cu o vechime, ca termen, de aproape 2000 de ani! De ce polonezii nu renunţă la voievodate, gmyne şi powiat-uri?
Trecând la chestiunea cu forma de guvernământ, dacă şi alţii, fie ţări foste comuniste (Bulgaria, 1946), fie nu (Italia, tot 1946) au rezolvat problema prin referendum, ce ne împiedică să facem la fel? Şi, de unde ştiţi că: 1) Regele Mihai ar fi fiul cui credeţi că este? După fizionomie îi seamănă leit lui Carol al II-lea! Iar legat de „ocupaţia sovietică”, nici Antonescu nu ne-ar fi scăpat de ea, mai ales în condiţiile în care „prietenul” Churchill avea de gând să ne vândă ruşilor, spre a-şi conserva influenţa în estul Mediteranei, principala cale de acces, prin Suez, spre India! Ba, eu (m-)aş întreba ce a căutat Antonescu cu „floarea” Armatei române până la Stalingrad, fără un tratat scris cu Hitler, prin care să fie specificate, clar, drepturile şi obligaţiile Germaniei, respectiv, României?
Încheind, se poate discuta, dar nu „importând”, de dragul altora, termeni pentru care avem echivalenţe româneşti!
@ Andrei: Am văzut şi mi se pare un „proiect” făcut tot „după ureche”! Este aberant să vorbeşti de „cantoane”, în condiţiile în care noi avem cel puţin 3 termeni echivalenţi: ma vechii „ocol” şi „plasă” şi ceea ce tocmai am propus – „ţinut”!… Oricum, mulţumesc pentru trimitere!
Probabil ca s-au gandit ca denumirea de canton suna mai „european”. Oricum in rest, fara suparare, mie mi se pare un proiect ceva mai bun fata de ce ai propus tu. Nu prea sunt de acord insa ca jud. Covasna (aflat in intregime in Depr. Brasovului si mult mai bine legat economic de Brasov) sa fie intr-o regiune cu resedinta la Targu Mures (Transilvania de Est pe harta). Deasemenea mi se pare cam aiurea regiunea Muntenia de Sud cu resedinta in oraselul Oltenita. Poate ca ar fi mai bine sa o uneasca cu Bucurestiul si Ilfovul.
Vad ca nu ai comentat nimic pe marginea limitelor administrative din harta.
Îmi pare rău, dar, în primul rând, cum orice idee se argumentează, aş vrea să ştiu şi eu, cu dovezi, cu ce este mai bun acestz proiect?
În al doilea rând, având în vedere programul super-infernal pe care îl am de săptămâni şi luni de zile, abia am reuşit ieri să „parcurg” comentariile din ultima vreme şi să le răspund, atât cât a fost răgaz… Oricum, în privinţa propunerii, ar fi urmat chiar şi o postare (deşi, nici asta nu ştiu când va fi, în condiţiile în care, la propunerea de mai sus, n-am reuşit, de luni de zile, să definitivez harta – corectă şi nu „din fuga calului” – care să o însoţească!).
Propunerea aceasta are la bază evoluţia provinciilor istorice româneşti, prezentată în Atlasul României ( http://www.mdlpl.ro/_documente/atlas/a_div_adm.htm), de care se leagă şi postarea care explică arondarea judeţelor (interbelice) componente ale fiecăreia şi cu explicaţia, posibilă, a numelui acestora (https://paganelis.wordpress.com/2009/02/09/despre-provincii-preambul-la-o-incercare-de-propunere-vizand-reforma-administrativa-in-romania/). Apoi, a fost vorba şi de nişte principii de care ar trebui să se ţină cont (https://paganelis.wordpress.com/2009/03/08/cateva-principii-legate-de-reforma-administrativa/).
Mă rog, pe scurt, să încerc, acum, câteva remarci:
1. Din start, am evitat denumiri gen „Translvania de Nord”, „Transilvania de Sud”, fiidcâ, pe lângă că „induce” ideea unui „teritoriu de colonizare recentă”, trimite şi la existenţa mai multor „Transilvanii”. Francezii folosesc denumiri legate de elemente naturale (râuri, munţi, etc). Putem face şi noi la fel (ceea ce, eu cel puţin, am făcut mai sus).
2. Delimitarea unor „districte” (de ce nu, „judeţe” – este termen moştenit de la romani!) este cel puţin aiuristică (asta, ca să nu zic mai mult!). Vezi: Severin, Olt, Roman…
3. Arondarea la aceeaşi regiune a unei fâşii vestice, începând din Banat până în Maramureş este neeconomică (să nu spun că apare şi cam… inestetică). Unde îi va fi reşedinţa şi cum se vor descurca, în ideea regionalizării şi descentralizării, în interesul cetăţeanului, oamenii care vor avea treabă „la regiune” şi vin „de la „periferia” acesteia?
4. Bună observaţia cu acel Covasna (eu prefer numele interbelic, Trei Scaune, care are caracter istoric). În propunerea mea, ţinutul Trei Scaune, ca şi Ciuc, este arondat judeţului Oltul Superior, cu reşedinţa la Braşov. Se pare, însă, că propunerea vrea să le dea „satisfacţie” şi ungurilor, prin „croirea” unei „entităţi” administrative care se suprapune peste „Regiunea Autonomă” din vremea comunismului.
5. Din hartă reiese că statut de „district” de acelaşi rang cu Bucureştii are doar Ţara Bârsei. Pe ce bază? Demografică? Aş, că Braşovul, cu prăbuşirea sa demografică din ultimii 20 de ani a ajuns să fie sub Galaţi şi Craiova! Culturală? Nici atât, că mai multă tradiţie, în acest sens, au Iaşii, Clujul, Timişoara sau chiar Sibiul!
În fine, o să mai revin, când voi fi mai puţin aglomerat. De comentat ar mai fi, destule!… Până una-alta, aştept argumentele de care vorbeam mai devreme!
Sa o iau cu inceputul.
Mie nu prea imi este clar de ce ai retrogradat o serie de judete interbelice pe care le vrei reinfiintate (ex: Radauti, Roman, Turda, Fagaras etc.) la statutul de tinut. De ce sa nu fie numite tot judete si sa corespunda nivelului NUTS-III, intocmai ca si judetele actuale.
Apoi, nivelului NUTS-IV ar trebui sa le corespunda o subdiviziune a judetelor similara plasilor interbelice (numite in mod eronat cum bine zici – cantoane – in diagrama anexata hartii). Vezi de ex. organizarea din 1930: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Romania_1930.png
Mie mi se pare cam fortata introducerea unei subdiviziuni intre judete (tinuturi in proiectul tau) si regiuni. Mult mai clar ar fi sa ai direct regiuni corespunzatoare nivelului NUTS-II.
Acum, la nivelul regiunilor este imposibil sa se refaca cat de cat exact regiunile istorice, chiar si asa cum aratau ele in 1919-1940. Pana si atunci o bucata din judetul Arad era la sud de Mures in cadrul Banatului.
In cazul Moldovei, o impartire est-vest mi se pare mai oportuna decat una nord (Bucovina+Botosani) -sud. In primul rand magistralele feroviare (500: Adjud-Bacau-Suceava-Vicsani, 600: Tecuci-Vaslui-Iasi sau 608: Iasi-Dorohoi) si rutiere (E85: Adjud-Roman-Suceava-Siret, DN 24: Tecuci-Iasi sau DN 29B: Tg. Frumos-Botosani-Dorohoi) urmeaza in majoritatea cazurilor aceasta axa. Doua regiuni, una structurata pe bazinul Siretului si una pe bazinul Prutului (cu o puternica influenta transfrontaliera in Rep. Moldova) ar fi mai viabile dpv. economic si functional. In al doilea rand, inca din evul mediu exista o diferentiere in Moldova intre Tara de Sus (jud. de munte+zona Botosani-Dorohoi) si Tara de Jos (jud. de podis si campie).
In cazul Dunarii de Jos si a Dobrogei, vad ca propunerile coincid in multe cazuri. La Dobrogea eu nu prea cred, avand in vedere populatia redusa, ca ar fi oportuna o impartire in 3 subdiviziuni a actualului jud. Tulcea. Jud. Tulcea ar trebui sa ramana in limitele actuale cu exceptia unei noi diviziuni cu statut special create in zona Deltei Dunarii cu resedinta mai degraba la Sulina decat la Mahmudia as zice eu.
La Muntenia o divizare nord-sud e cat se poate de logica avand in vedere caracteristicile economice si etnografice substantial diferite ale judetelor din zona de munte si podis fata de cele din Baragan. Deasemenea se impune delimitarea unei regiuni in nordul provinciei si pentru a mai reduce din polarizarea excesiva a Bucurestiului in zona Prahova-Dambovita-Arges.
Aici ar mai fi de zis ca jud. Sacuieni ar putea fi refacut, dar cu resedinta la Campina, oras mult mai mare decat fosta capitala Valenii de Munte si cu un rol polarizator pentru statiunile de munte de pe v-lea Prahovei. Asa s-ar putea face un judet cat de cat comparabil ca marime si populatie cu partea din Prahova care ar mai ramane Ploiestiului.
In cazul Olteniei, nu prea vad cum s-ar putea reface fostul judet muntenesc Olt, decat daca s-ar separa centrul Slatinei de cartierele si suburbiile de la vest de Olt. In orice caz, Slatina este mai apropiata ca distanta de Craiova si cred ca ar trebui inclusa intr-o regiune cu resedinta la Craiova, chiar daca orasul nu face parte din regiunea istorica Oltenia.
In Ardeal (termen care desemneaza intreg spatiul de la vest de linia Carpatilor Orientali si Meridionali, deci si Banatul, Crisana si Maramuresul) lucrurile ar trebui sa fie mai clare. Voievodatul si principatul Transilvaniei nu au cuprins niciodata teritorii la vest de Carpatii Occidentali. Chiar si in secolele 16-17, cand principii transilvani aveau in subordine si o serie de comitate din Partium, ele nu au fost niciodata anexate principatului. Deci, parerea mea este ca un artificiu de genul actualei regiuni de dezvoltare Nord-Vest nu ar trebui sa aiba cadru institutionalizat.
In vest, cred ca regiunile de pe harta cu judetele componente sunt cat se poate de logice. Nu stiu in cazul Zarandului, daca nu ar fi mai potrivit Ineul ca resdedinta, desi e cam departe de estul judetului-zona Brad.
In Transilvania propriu-zisa avem de a face cu 4 orase cu o populatie de peste 100.000 locuitori (Cluj, Brasov, Sibiu si Tg. Mures) si un oras (Alba Iulia) care de obicei este considerata drept capitala istorica a provinciei si orasul actului unirii de la 1918.
In cazul Brasovului eu am doua variante: ori se face o regiune identica cu regiunea propusa de tine Oltul Superior, ori un district (?) format din Tara Barsei si jud. Trei Scaune si o regiune cu resedinta la Tg. Mures care sa cuprinda judetele de pe harta Mures, Odorhei, Ciuc, Giurgeu si poate si Bistrita-Nasaud. In sud, eu cred ca Alba-Iulia si chiar si zona Hunedoara-Deva se afla in zona de polarizare a Sibiului, deci ma indoiesc ca ar putea forma o regiune distincta. Alba-Iulia ar putea fi insa o buna optiune (alaturi de Tg. Mures) pentru sediul unei macroregiuni transilvanene. In nord mai ramane Clujul cu judetele Turda, Cluj, Somes si Bistrita-Nasaud si posibil si Mures, Giurgeu si Odorhei in cazul in care nu va exista o regiune cu sediul la Targu Mures.
La nivelul NUTS-I macroregiunile de pe harta mi se par de bun-simt. In vest Aradul ar putea deveni resedinta macroregiunii de vest deoarece are legaturi rutiere si feroviare bune atat cu zona Banatului cat si cu zona Crisanei, Satmarului si Maramuresului (mai putin Maramuresul istoric).
De ce spui ca denumiri precum Transilvania de Nord sau Transilvania de Sud indica teritorii de colonizare recenta?
Am uitat sa adaug ca legat de denumirile regiunilor sau judetelor, ele trebuie sa fie cat mai concise si usor de asociat cu un anumit teritoriu geografic. Nu ma intereseaza cum fac francezii, nemtii sau nu mai stiu eu cine. Cel mai facil este sa denumesti subunitatile de tip NUTS-IV si partial NUTS-III (judetele) dupa orasele de resedinta.
Chiar citisem recent de un caz din perioada interbelica: in jud. Prahova exista plasa Varbilau (denumire provenita de la raul Varbilau afluent al Teleajenului) cu resedinta la Slanic, dar mai exista si o comuna Varbilau. Din pricina asta, toata corespondenta destinata preturii, in loc sa ajunga la Slanic ajungea la Varbilau.
Daca nu stiai, pana la urma in 1942 guvernul maresalului Antonescu decide sa schimbe toate denumirile plasilor astfel incat ele sa coincida cu numele resedintei de plasa (exceptie facand plasile din guvernamintele Bucovinei si Basarabiei): http://commons.wikimedia.org/wiki/File:ROMANIA_MAI_1942.png
1. Acele judeţe, fie nu au viabilitate economică, fie demografică (acest aspect fiind chiar mai important, fiindcă, în contextul descentralizării, fiecare unitate administrativă ar trebui să suporte cheltuielile cu aparatul administrativ!). Revin las aceeaşi problemă: probabil, dacă ar fi şi harta, lucrurile s-ar vedea altfel…). Nu sunt perspective ca harta să fie gata prea curând şi aici „vina” mea este undeva pe la 1%! De timpul meu au grijă alţii!… De ani de zile nu mai ştiu ce este acela „timp liber”!!!
Iar legat de „retrogradare”, chiar a trebuit să „îmi calc pe inimă”, fiindcă m-am născut în unul din judeţele enumerate… Trebuie, însă, să fim realişti şi să vedem ce se poate şi ce nu!
2. Din motive ştiinţifice (şi nu numai) eu m-am ferit, sistematic, să utilizez Wikipedia românească în calitate de sursă de documentare: în afara faptului că este „subţire” statistic (pe la 100000 de articole) are şi un conţinut ştiinţific cel puţin îndoielnic…
3. Constat că mi-aţi citit postările LA TEMĂ „în diagonală”, altfel nu ar rezulta faptul că nu aţi văzut că există acel nivel LAU 1 (fost NUTS IV), cel al ţinuturilor (nouă denumire, plecând tot de la tradiţia românească, în locul plăşilor; explicaţia apare în text)! Astfel, nu doar că vechile judeţe interbelice se regăsesc (chiar şi cele neviabile), dar apar şi ţinuturi noi! Şi insist, după „modelul danez” (2007) pe ideea unor judeţe mai puţine şi, deci, mai mari şi mai puternice!
4. Reforma administrativă din 1925 a avut de rezolvat numeroase probleme (vezi Atlasul României), dar acest lucru a fost soluţionat, pe baza unui proiect elaborat de o comisie condusă de un geograf. De ce să nu se facă şi acum la fel? Bine, asta după o dezbatere publică, în prealabil!
5. Judeţul Tulcea actual (ca şi Constanţa) ar avea două subdiviziuni, nu 3! Ţinutul Istria este „decupat” din actualul judeţ Constanţa!
6. La capitolul „magistrale” aţi dat-o „cu bâta-n baltă”! De circa 200 de ani, axa Prutului este frumoasă, sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire! În altă ordine de idei, vă invit, călduros, să mergeţi, azi (2010) pe ruta Iaşi-Dorohoi, ca să văd dacă puteţi să-i mai spuneţi, ulterior, „axă”! Eu am circulat pe această rută, acum aproape 20 de ani şi vă asigur că „rangul” cel mai important de tren este cel „personal”! Am colegi din Dorohoi şi aceştia preferă transportul auto… Nici el extraordinar de bun! Iar legat de relaţia cu Basarabia, deocamdată – mă abţin! Sunt printre cei care susţin Unirea celor două maluri ale Prutului, dar având în vedere de la ce nivel se porneşte…
7. Introducerea ţinuturilor are rolul de releu între judeţ şi comune (fie ele urbane sau rurale). Ţine, apoi, tot de tradiţia românească – vezi ocoalele, plăşile şi plaiurile de dinainte de 1864 – şi se regăseşte şi în ţările vest-europene (cu alte nume): cantoane – la belgieni şi la francezi. Ca să nu mai spun cât de complicată este organizarea administrativă în Polonia de azi!… Şi acolo apare acest LAU 1/NUTS 4!
8. Determinativele „de Nord” şi „de Sud” nu concordă cu vechimea locuirii în acest colţ de Europă! Mai arătaţi-mi o asemenea nomenclatură în Europa!
9. La capitolul „istorie medievală”… mai bine vă abţineţi! Ţara de Sus se referă la jumătatea nordică a Ţării Moldovei dintre Carpaţi şi Nistru, iar Ţara de Jos – la cea dinspre Milcov, Putna, Siret, Dunăre şi Marea Neagră (reşedinţa sa fiind la Bârlad, multă vreme!).
10. Ca unul ce am trăit în… Ardeal peste 20 de ani (fiind chiar născut acolo!) pot să vă spun, din câte am citit că, dacă termenul derivă din ungurescul „erdely” se referă, aproximativ, la ceea ce, în latină, a fost numit, în Evul Mediu, Transilvania. Or, această Transilvanie, ca „ţara de dincolo de Silvania” (aproximativ Sălajul de azi) se limitează la spaţiul Depresiunii Transilvaniei şi atât! Şi, credeţi-mă, „am mai citit” câte ceva despre această zonă!… Nu v-aş dori să fiţi la Timişoara şi să le spuneţi localnicilor că sunt „ardeleni”! Banatul, ca entitate geografico-istorică există dinaintea anului 1000!
11. Nu ştiu pe ce bază argumentaţi că judeţele de câmpie din Muntenia sunt diferite din punct de vedere etnografic faţă de cele (sub)montane! O mare parte din locuitorii Bărăganului sunt tot munteni (re)colonizaţi, cu diverse ocazii, în câmpie! Toponimia (unul din domeniile de care mă ocup, de peste 15 ani) poate demonstra acest lucru… În plus, am mai făcut şi ceva documentări etnografice în zonă, am mai citit, aşa că…
12. De ce să „lipesc” Slatina de Craiova, când, făcând o enclavă la vest de Olt, spre a include cartierele acesteia, o pot „aronda” Piteştilor, de care sunt mai aproape?
13. Şi de ce să-l pun pe băimărean sau pe sătmărean să se ducă la Arad, când Clujul este mult mai aproape?
14. Despre Alba „lui Iuliu” am mai scris! Totuşi, Transilvania (Ardealul – fiindcă, din punctul meu de vedere, cele două nume se suprapun peste acelaşi spaţiu) se poate împărţi în două, după propunerea de mai sus, care nu dezavantajează nici Braşovul – pus, aiurea, în (im)postura de „district” cu statut similar Bucureştilor (fiindcă autorii propunerii nu au ştiut ce să mai facă şi cu el) – şi nici Clujul, care îşi arogă, timid după 1918, din ce în ce mai clar în ultima vreme, rolul de „capitală” a spaţiului de la vest de Carpaţi.
15. Dacă trimitrţi la regimul Antonescu, unul care oricum a fost, dar nu democratic, e clar… Iar în privinţa corespondenţei, şi în anii 1940 şi nu ştiu cât, ca şi azi, ne găseam în România. Şi… de ce să „botezăm” entităţile administrative după numele reşedinţelor? Doar în perioada stalinistă a mai fost aşa ceva (în 1952-1956 regiunile RPR se numeau după reşedinţele lor, excepţia fiind Regiunea Autonomă…). Tradiţia românească, precum şi nomenclatura europeană actuală (a se vedea Spania, Franţa, Italia, ţări „surori” întru latinitate) nu utilizează o asemenea „regulă”…
16. Din ceea ce am scris până acum, insist pe îmbinarea dintre tradiţia şi specificitatea locală (în contextul mondializării avem nevie de aceste repere, ca să nu devenim o „turmă”!) şi normele europene (aceste NUTS…). Apropos: de ce prietenii polonezi nu au renunţat la voievodate, gmyne şi powiat-uri?
Şi vă asigur că n-am terminat! Mă opresc fiindcă mâine am 10 ore… De predat studenţilor!
Am sa raspund punctual la fiecare chestiune.
1. Raman la parerea ca judetele interbelice trebuie sa inlocuiasca actualele judete ca subdiviziuni de nivelul NUTS-III. Macar asa am putea sa reparam o parte din stricaciunile la nivel administrativ pricinuite de dictatura comunista. Judetele, daca nu ar fi fost desfiintate in 1950, ar fi avut o evolutie aproximativa catre judetele trasate pe harta-proiect. Sunt absolut convins ca oricum ar fi aparut judete ca Trotus, Lugoj, Baia Mare (Codru) sau Carligatura.
2. Hartile la care am facut trimitere (organizarea administrativa in 1930 si 1942) au fost facute de mine. Pot oricand sa precizez sursele. Deasemenea, harta cu propunerea venita dinspre comisia prezidentiala tot eu am facut-o pe baza altei harti identice la care a lucrat unul din profesorii mei de cartografie.
3. Eu nu am zis ca nu exista subdiviziune de tip NUTS-IV in propunerea dumneavoastra, am zis ca „nivelului NUTS-IV ar trebui sa le corespunda o subdiviziune a judetelor similara (ca intindere) plasilor interbelice”. Deci o subdiviziune mai mica ca suprafata decat tinuturile din proiectul dvs.
4. Imi cer sincer scuze. Mi s-a parut ca ar fi 3 judete: Delta (m-am gandit la jud. Delta Dunarii din proiect), Tulcea (de fapt resedinta judetului Delta) si Macin. In orice caz, Tulcea ar fi mai potrivita ca resedinta a unui judet Tulcea asemenea celui de pe harta. Delta Dunarii ar trebui sa aiba un statut special, insa nu exclud ca mun. Tulcea sa fie in acelasi timp resedinta ambelor judete.
5. Nu am spus ca acele magistrale rutiere si feroviare ar fi axe, am spus doar ca in Moldova caile de comunicatii urmeaza in cele mai multe cazuri directia nord-sud, in principal datorita retelei hidrografice. De aici am punctat necesitatea ca Moldova sa fie divizata in doua regiuni corespunzatoare bazinelor Prutului si Siretului. Deasemenea, nu am spus nimic de vreo unire cu R. Moldova. Prin influenta transfrontaliera am vrut sa spun ca regiunea Prutului ar putea fi in viitor parte a unei euroregiuni romano-moldovenesti de tipul regiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa.
7. Intrutotul de acord. Eu doar am spus ca tinuturile dvs. ar trebui sa se numeasca judete (NUTS-III), iar tinuturile ar putea fi subdiviziuni ale acestor judete. (vedeti si pct.3) Iar acele judete supradimensionate nu ar trebui sa existe.
8. Nu stiu sa va dau acum mai multe exemple, dar in Anglia exista regiunile West Midlands si East Midlands (NUTS-II). In Bavaria, tot la nivelul NUTS-II, exista regiunile (regierungsbezirke) Franconia Superioara, Franconia Inferioara, Bavaria Inferioara si Bavaria Superioara. Ca venind vorba de exemple din alte tari, in Spania numele provinciilor (nivelul NUTS-3) coincid in 90% din cazuri cu numele resedintei.
9. Tara de Sus se refera de fapt mai degraba la jumatatea de N-V a Moldovei (tinuturile medievale Bacau, Trotus, Roman, Neamt, Suceava, Cernauti, Hotin, Dorohoi si Harlau). Restul de tinuturi (cu exceptia tinuturilor Tighina, Cetatea Alba, Tigheciu si Chilia care erau in Basarabia istorica si au fost anexate de I. Otoman in sec. 15-16) erau in Tara de Jos. Moldova de Sus de pe harta-proiect ar corespunde in mare cu Tara de Sus istorica a Moldovei, cu exceptia jud. actual Botosani care ar trece la Moldova de Jos.
10. Aici sunt multe puncte de vedere. Eu sustin ca Transilvania este inclusa in Ardeal, dar pe langa Transilvania, Ardealul mai cuprinde Banatul, Crisana, Satmarul si Maramuresul.
Probabil ca banatenilor nu le place sa isi zica ardeleni, dar asta are legatura mai mult cu patriotismul local. Oradenii sau Satmarenii nu au nici o problema cu termenul asta.
11. Dar exista o diferenta mare intre judetele sub-montane mai industrializate si cele de campie, unde economia este dominata in mod clar de sectorul agricol. In orice caz, in judetele submontane se simte o influenta transilvaneana destul de puternica venita din Tara Fagarasului si Tara Barsei.
12. Luati o harta si vedeti ca Slatina e mai aproape de Craiova decat de Pitesti (50 de km. fata de 70).
13. Aici sunt de acord, dar ii putem pune pe baimarean si satmarean sa mearga la Oradea in loc de Arad)
14. Eu cred ca este o logica si in desemnarea Brasovului ca district. Probabil se intentioneaza mutarea unor ministere sau a sediilor unor institurii acolo din cauza pozitiei centrale avantajoase a Brasovului in cadrul Romaniei.
Dar aici nu insist, insa nu cred ca Brasovul este o optiune buna pt. o regiune care sa cuprinda zona Hunedoara-Alba si Targu Mures. Mai degraba ar merge Sibiul sau chiar Sighisoara.
15. Am facut trimitere la guv. Antonescu doar ca sa specific de catre cine a fost facuta schimbarea denumirilor plasilor. Am vrut doar sa arat ca lucrul asta nu s-a facut in perioada stalinista cu raioanele si regiunile, ci mult mai devreme si nu fortat, ci din necesitati de ordin practic.
16. De acord cu dumneavoastra. Cantoanele alea de pe harta eu le-as denumi mai degraba ocoluri decat tinuturi. Tinuturi au fost si in 1938-1940 si atunci desemnau niste unitati administrativ-teritoriale foarte mari. In mentalul colectiv a ramas ideea ca tinutul desemneaza o entitate supra-dimensionata.
Cu tot programul aglomerat, nu pot să mă abţin de a aprecia calitatea dialogului purtat cu dumneavoastră (ca şi cel cu Aquila Carpatica), chiar dacă acest dialog se poartă (şi) în contradictoriu.
În oarecum aceeaşi ordine de idei, vreau să-mi cer iertare dacă am fost prea categoric în unele aprecieri. Ştiu că un dialog civilizat presupune un limbaj adecvat şi un stil elegant: poţi să utilizezi şi „cuvântul rostit” şi nu „răstit”!
Într-un comentariu viitor, atunci când voi avea mai mult răgaz (şi mâine voi avea o zi aproape ca asta de azi…), voi încerca să fac o paralelă între cele două propuneri. Şi a mea are unele puncte mai puţin sigure, unde mai era de lucrat. De fapt, am „aruncat-o” tocmai spre a avea un punct de plecare, echilibrat, de la care se poate dialoga, chiar şi critic (în primul rând).
A… o curiozitate: sunteţi cumva absolvent de Geografie?
Mulţumesc pentru întregul dialog şi sper ca el să continue! 🙂
Multumesc pentru aprecieri!
Nu e nicio problema, si eu am fost cam informal si incisiv in prima instanta.
Mie imi pare rau ca degeaba venim cu idei, discutam si facem propuneri pentru ca pana la urma punctul nostru de vedere nu va conta deloc atunci cand se va face reorganizarea administrativa. M-a tentat si pe mine sa-mi fac propria harta cu proiectul meu, dar ce rost ar avea?
Sunt inca student la cartografie, mai am ceva pana la absolvire.
@andrei: Am vazut harta ce prevede Brasovul ca district.As avea de adaugat urmatoarele:
1:Brasovul nu ar trebui ridicat la acelasi nivel cu Bucuresti ( Bucurestiul are o populatie comparabila cu regiunea -NUTS II, Brasovul cu un judet-NUTS III).
2:Nu vad necesar o impartire a actualului judet Tulcea ( aproape 200 000 loc.) in 2 judete.
3:As fi curios care sunt motivele pentru care Regiunea Dunarii de Jos sa cuprinda teritorii din Moldova si Muntenia.
4:Magistralele feroviare si rutiere din Moldova au importanta nationala si deci ar trebui administrate la nivel national.Raman la parerea ca Moldova ar trebui sa cuprinda regiune de nord si una de sud, ba chiar una de mijloc, astfel s-ar as crea oportunitati de dezvoltare a transportului in Moldova si pe directia vest-est, ar imbina resursele naturale de la munte cu cele de la campie.In concluzie as crea o regiune care mai degraba sa cuprinda forme de relief variate.
Recunosc ca nu ma pricep in a crea harti, dar as ramane indatorat daca m-ai ajuta sa fac o harta cu ajutorul calculatorului.
@Aquila Carpatica:
1. Bine, probabil aveti dreptate cu Brasovul. Stiu insa ca e dificil sa trasezi o regiune cu resedinta la Brasov, care este totusi un oras de 270.000 locuitori. Eu as pune judetele din Secuime (Giurgeu, Ciuc, Odorhei si Covasna/Trei Scaune) cu judetul Tara Barsei/Brasov intr-o singura regiune -> Transilvania de Est. Muresul ar putea merge in regiunea Transilvania de Nord cu resedinta la Cluj-Napoca.
2. Din punctul de vedere al populatiei, aveti dreptate ca nu e necesara o impartire in 2 a actualului judet Tulcea. Insa, avand in vedere ca Delta Dunarii este o regiune complet diferita de restul Dobrogei, ma gandesc ca ar fi indicat sa aiba o administratie separata, asa cum are si acum partial prin Administratia Nationala a Deltei Dunarii cu sediul la Tulcea.
3. Ar fi cam un singur motiv: orasele Galati si Braila ar putea fuziona in viitor dand nastere unei metropole de peste 500.000 de locuitori, devenind al doilea oras ca marime al tarii.
4. Si atunci nu doriti sa luati in considerare faptul ca Moldova a fost impartita pentru atata vreme (sec. 14-19) in Tara de Sus si Tara de Jos (vedeti si pct. 9 din mesajul meu mai lung de mai sus). Avand in vedere ca partea de sud a Moldovei (jud. Vrancea, Tecuci si Covurlui) ar fi in regiunea Dunarea de Jos, regiunile trasate pe harta proiect respecta aceasta delimitare, cu exceptia tinutului Dorohoi care ar trece la regiunea Moldova de Jos.
Magistralele pot sa ramana administrate la nivel national, nu am nicio obiectie la lucrul asta. Eu am aratat ca, din cauza ca reteaua de comunicatii din Moldova este mai bine dezvoltata pe directia nord-sud (sau sud-nord, cum doriti) din cauza retelei hidrografice, ar fi mai natural sa existe o regiune de est (bazinul Prutului si Barladului) si una de vest (bazinul Siretului).
Nu v-ati intrebat de ce nu v-ati gandit sa treceti regiunea din partea superioara a Argesului (zona Curtea de Arges) la jud. Valcea? Doar Curtea de Arges e mai aproape de Ramnicu Valcea decat de Pitesti, nu-i asa? Nu este oare pentru ca, desi exista legaturi rutiere catre ambele orase, e mult mai usor sa parcurgi drumul catre Pitesti de-a lungul Argesului, decat cel catre Ramnicu Valcea care traverseaza vreo 4 interfluvii? A, si venind vorba de oportunitati de dezvoltare a transportului in zona asta, sa ma anuntati cand se va deschide calea ferata Valcele-Ramnicu Valcea.
Nu prea am cand sa va ajut cu harta. Insa daca doriti sa va ajut contra cost, as putea sa-mi fac ceva timp pentru asta.
Mda…Sa inteleg ca un individ din Vatra Dornei devine siretean superior, in timp ce unul din Galati va fi un siretean inferior ? Mai problematic va fi cu cetatencele din Ilfov-Ialomita, ziua ilfovence, noaptea ialomitence fierbinti. Cum spui la Oltul Superior in maghiara?
I have been browsing online more than 4 hours today, yet I never found
any interesting article like yours. It’s pretty worth
enough for me. Personally, if all website owners and bloggers made good content as you
did, the internet will be a lot more useful than ever before.
Teleormanul trebuie sa apartina de regiunea Oltenia.
Pe ce vă bazați? Din câte știu, de secole, tot ce este la est de Olt ține de Muntenia, iar ceea ce este la vest de acest râu aparține Olteniei. Teleormanul a fost întotdeauna la EST de Olt!