Jean Moscopol – Gheorghiu-Dej și Hrușciov Sâmbătă, iun. 23 2018 

Reclame

22 iunie 1941: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!” Vineri, iun. 22 2018 

Jean Moscopol – Guvernul comunist Miercuri, iun. 20 2018 


Despre antroponimia românească din Bulgaria Duminică, iun. 17 2018 

Lucrez de ceva vreme la actualizarea datelor legate de păstoritul în spațiul carpato-balcanic, atestat pe baze onomastice (de toponime și antroponime). Prilej de a face, în condițiile în care acum este în lucru aducerea „la zi” a informației la nivelul provinciilor Bulgariei, unele aprecieri legate de antroponimia de origine românească. Dacă despre păstorit va mai fi vorba cu altă ocazie, acum, câteva idei generale, „la cald”

– prezența numelor Moldovanov/Moldovanova și în nordul, estul și chiar sud-estul Bulgariei (la Burgas, de pildă), nu numai în vestul țării (știam de mai multă vreme că e atestat la Sofia), trădează mai degrabă o migrație moldovenească spre Bulgaria, decât una sud-bănățeană, prin Timocul sârbesc, dinspre localitățile Moldova Nouă/Moldova Veche; n-ar trebui să mire prezența moldovenească (și) la sud de Dunăre, dacă menționăm alte două fapte onomastice: în Bulgaria sunt atestați antroponimic și originari din orașul Berșad, situat în Transnistria ucraineană, iar, în nordul Greciei, toponimul Galatsanos Tumba (=Tâmpa Gălățeană) arată că originarii din estul României s-au dus chiar mai departe, în Balcani;

– este atestată și migrația muntenească, prin forme ca Munteanu sau Muntian;

– apar și ardeleni, dovediți prin nume ca Brașovanov; de fapt, oarecum surprinzător, am notat și nume ce atestă migrația unor originari din Țara Oltului: Cărțanov (originar din Cârța) sau Uceanov (urmașul unui migrant dinspre Ucea);

– nici românii balcanici (aromânii) nu s-au lăsat mai prejos: numele Tărcolanov, trădează o migrație dinspre Tărcol, numele (a)românesc al orașului Trikkala, din nordul Greciei; în forma Târcalan, era amintit, în Evul Mediu, și în Țara Oltului, iar atestarea sa și în Bulgaria probează trecerea (și) pe aici a celor care au ajuns, cândva la poalele Munților Făgărașului;

– am notat mai multe nume interesante, cu rădăcină românească, dar cu sufix bulgar(izat), -ov(a)/-ev(a): Barbolov/Barbulov, Berbatov(a), Căndev(a), Cașarev, Craciunov(a), Murgev, Murgov(a), Stăngaciov, Surdov, Urdov și altele.

Cum aceste observații sunt preliminare, concluziile le poate stabili fiecare, individual. Mai adaug, la final, faptul că, onomastica din țara de la sud de Dunăre a trecut, în ultimii mai bine de 100 de ani, printr-un intens proces de „autohtonizare” (citește: „bulgarizare”). Dacă și după acest proces, mai găsim astfel de nume românești, e lesne de bănuit câte vor fi fost înainte de 1879, data creării statului modern (autonom) bulgar…

Boicot! Joi, iun. 14 2018 

În această seară începe așa-zisa „cupă mondială”. O numesc așa deoarece, deși organizatoarea practică o nouă „formă” de turism – „turismul cu tancul la vecini” – de peste 4 ani de zile, FIFA nu s-a sinchisit să schimbe țara organizatoare, deși ar fi avut timp să o facă! Mai penibil și mai lipsit de orice fair-play (ca să nu mai vorbesc de decență, bun-simț, moralitate!), este faptul că, la așa-zisa „cupă mondială” participă și țări cu democrații consolidate, care au luat atitudine, prin sancțiuni, contra agresorului rus, dar… la fotbal… nu se pune!

Ba se pune, tovarăși! Tot așa l-a cauționat CIO pe Hitler, care a organizat Olimpiada de la Berlin, în 1936. Diferența este chiar în favoarea șefului regimului nazist (!), care, la momentul acestui eveniment sportiv, nu agresase (încă) nici o țară!… Lumea nu poate evolua spre mai bine, atâta vreme cât țări ale căror regimuri NU încurajează competiția corectă nici măcar în sport (Rusia este „expertă” în „sportivi” găsiți dopați la mai multe competiții, în diferite sporturi!) sunt acceptate, nu doar ca „parteneri”, ci chiar ca „organizatori” de asemenea manifestări!

În aceste condiții, eu personal, boicotez așa-zisa „cupă mondială”! Din fericire, am, oricum, lucruri mult mai plăcute și mai interesante de făcut! 🙂

SIMPOZION – CENTENARUL MARII UNIRI – PERSPECTIVE GEOGRAFICE (26 mai 2018) Duminică, iun. 3 2018 

În urmă cu o săptămână, la Focșani, s-a desfășurat Simpozionul „Centenarul Marii Uniri – perspective geografice”. Intervențiile pot fi urmărite aici.

Italia versus Uniunea Europeană Sâmbătă, iun. 2 2018 

Un documentar ce ar fi fost perfect dacă… Luni, mai 28 2018 

… în cadrele realizate nu ar fi apărut unul dintre cei ce au colaborat cu regimul adus de bolșevismul rus și în cuprinsul căruia, o anumită doamnă nu ar fi zgâriat urechile ascultătorilor cu exprimarea, greșită, „ca și”…

Documentarul poate fi urmărit aici:

Despre răspândirea numelui Floru Luni, mai 28 2018 

Patronimul Floru, legat și de numele Zilei Floriilor (derivat, probabil, din sărbătoarea romană numită Floralia), pare a fi evoluat din forma latinească Florus, atestată frecvent în lumea romană antică. Amintim și un derivat, Florenuus, amintit în anul 451, nume purtat de un prelat din Lydia (azi Manisa, Turcia), participant la Conciliul de la Chalcedon.

Începând din Evul Mediu, în spațiul românesc apar, frecvent, forme ca Flor, Flora, Florea, Florescu, Floran, etc. Astăzi, Florea/Florescu se situează pe poziția a 22-a în România și pe locul 35 – în R. Moldova. Se consemnează, de asemenea, patronimul Floros – pe poziția 80, în Grecia.

Despre „penalistan”… Sâmbătă, mai 12 2018 

… citiți, mai departe, mai jos:

https://penalistan.ro/

Pagina următoare »