Poianetu’ lui Iocan – 14 ani! Miercuri, iul. 20 2022 

Astăzi, în ziua de Sântilie, acest blog împlinește 14 ani!… Dacă sărbătoarea de Sântilie era prilej pentru români, în secolele trecute, de a se întâlni, frecvent pe crestele Carpaților, la prima dintre nedeile din anotimpul cald, ocazie cu care, între altele, se întâlneau și mai aflau noutăți de la ceilalți, Poianetu’ lui Iocan a apărut, așa cum o arată și subtitlul – „Blog de dezbateri, nu de zbateri” – ca un loc (virtual), ca o „tribună” a dialogului, chiar și în contradictoriu, deschisă oricui avea o opinie, cu condiția să fie argumentată. Dealtfel, în cei 14 ani de existență, nu a fost cenzurat nici un comentariu, oricât de critic va fi fost (inclusiv la adresa subsemnatului)! Singura excepție a fost o intervenție, cu înjurături la adresa mea, pe care am lăsat-o „în așteptare”, până când a dispărut de acolo…

14 ani înseamnă că blogul ar trebui să primească „buletin/carte de identitate”. Nu va primi un asemenea act, dar o identitate și-a conturat deja! Nu ne rămâne decât să-i urăm „La mulți, fericiți și rodnici ani!”…

Activități de… vacanță… Luni, iul. 18 2022 

Conform tradiției, debutul lunii iulie este strâns legat de începutul vacanței de vară… Totuși, vacanța este una activă și/sau cu mai multe activități… Astfel, odată cu finalizarea activităților legate de susținerea lincențelor și disertațiilor, pe 2-3 iulie în Vrancea a fost omagiat domnitorul Ștefan cel Mare, plecat la Ceruri în 2 iulie 1504. Pe 4 iulie a început Școala de Vară a Universității – Jassy Summer School – încheiată în 15 iulie (în 7 iulie am avut curs, la Palatul Culturii) – iar o săptămână mai târziu, pe 11 iulie, a debutat Școala de Vară GEO-GEO, care se va încheia la sfârșitul acestei săptămâni. În cadrul acesteia am avut cursuri atât marți, 12 iulie, cât și joi, 14 iulie, iar în 17 iulie am participat la aplicația realizată pe traseul Iași-Pașcani-Gura Humorului-Câmpulung Moldovenesc-Masivul Rarău și retur.

Tot în Masivul Rarău a debutat, azi, Tabăra de Vară pentru elevii olimpici geografi, care se va desfășura pe parcursul săptămânii, cu participanți din mai multe județe ale țării.

Dileme științifico-organizatorice… Sâmbătă, iul. 16 2022 

Una dintre problemele ce trebuie rezolvate rapid – nu într-o zi-două, ci în câteva ore, ori chiar (zeci de) minute! – este legată de nivelul de detaliere a datelor ținând de populația totală și de structurile acesteia (etnică, lingvistică, confesională) la nivelul cartierelor făgărășene. Mă aflu între „ciocanul” necesității detalierii acestor date pe cartiere mai mici, dar mai multe – spre a putea avea un număr suficient de entități spațiale de acest nivel pentru analiza multivariată – și „nicovala” definitivării unui articol științific în cel mult două săptămâni…

Înclin spre a lăsa (deocamdată) datele deja calculate așa cum sunt. Ele mai trebuie și prelucrate (mai sunt de calculat o mulțime de valori procentuale, pentru mai multe secole!), apoi, pe baza lor, realizate hărțile, apoi scris textul, care mai trebuie și tradus în engleză… Pe de altă parte, recalcularea datelor pe noile cartiere este un fel de „salt în necunoscut”, deoarece nu știu deloc cât timp va lua, dar, aproape sigur, e o treabă care va dur(e)a!… În plus, mai apare o problemă: corelațiile între structura etnică, lingvistică și confesională se referă doar la datele postbelice (pentru care, urmare a extinderii teritoriale a orașului, există un număr suficient de mare de cartiere), astfel încât, momentan, între efortul necesar recalculării acestor date, cu o finalitate modestă (ca interval de timp acoperit) și trecerea la prelucrarea datelor actuale (utilizabile, imediat, pentru toate secolele analizate!), înclin să optez pentru ultima variantă!…

Nu (mă) aștept (la) alte opinii, dar, dacă apar, sunt binevenite! 🙂

Actualizări legate de Țara Oltului… Vineri, iul. 15 2022 

Am revenit, după o perioadă mai lungă de „pauză”, la activitățile legate de Țara Oltului. Am descoperit că, dacă pentru zona menționată, de vreo 15-20 de ani, există un fond de hartă, nu doar la nivel comunal, ci chiar la nivelul așezărilor actuale (sate, orașe și chiar cu delimitarea unor zone specifice ale Făgărașului – fosta comună Galați și Colonia Combinatului Chimic), pentru diferitele delimitări ale districtului/comitatului/județului Făgăraș nu aveam așa ceva, nici măcar la nivelul comunelor (actuale). A durat un pic (mai puțin de o oră), însă am izbutit să definitivez un fond, general, incluzând atât comunele Țării Oltului, cât și pe cele ale fostului județ, dar și un altul, care include fosta plasă a Branului, alipită în 1863 districtului (din 1872, comitatului) Făgăraș, rămasă și în componența județului interbelic, până la reforma administrativă din 1925.

La acest(e) nivel(e), am trecut, apoi, la calcularea valorilor procentuale, legate de rezultatele alegerilor legislative (pentru Camera Deputaților) și locale (pentru Consiliile Locale), consemnate după 1989 în această zonă.

Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Paul/Pavel Miercuri, iun. 29 2022 

Azi este celebrată, atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică, Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Paul/Pavel. Dacă, în lumea ortodoxă, este firesc să fie întrebuințată forma Pavel, care apare și în calendarul greco-catolic, în lumea romano-catolică este utilizată forma Paul. Aceasta, contrar așteptărilor, NU este „catolică”, ci, după N. A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc, p. 130, este forma „veche românească”, evoluată din una latină – Paulus. Argumentația la ideea emisă de savantul amintit se leagă atât de atestările antroponimice medievale românești (din secolele XIV-XVII), atestate atât la nord, cât și la sud de Dunăre – Paul, Paulovici, Păulel, Păulescu, Păuleț, Păulică, Păulina, probabil, și Pau, Păuța, Păușa și altele – cât și de cele toponimice, între care, mari semne de întrebare asupra a cât de „catolice” sunt aceste nume de localități, ridică toponimul Păulești, atestat ca oiconim, pentru câte o așezare din județele (interbelice) Prahova, Putna (azi, Vrancea) și Lăpușna (azi, în raionul Călărași). Lista nu se încheie aici, ci, dacă e să-l cităm pe autorul de mai sus, apar ca toponime și formele Păuleni, Păuleasa, Păuleș sau Păuliș, ultimul – atestat pe Valea Mureșului. Dealtfel, ca și forma sud-dunăreană Paulovici, purtată de un vlah din Serbia medievală, tot în secolul al XIV-lea apare și o formă nord-dunăreană, în Transilvania, prin numele (latinizat) Paulus, purtat de un iobag român din Transilvania.

În aceste condiții, probabil, de prin secolele XIII-XIV, odată cu orientarea, dacă nu integrală, cel puțin preponderentă, a lumii românești (doar) spre Bizanțul ortodox, prin intermediar slav (ortodox) a pătruns în onomastica românească și forma Pavel, care a căpătat o importanță mare, nereușind, însă, să elimine complet forma de origine latină Paul și nici derivatele sale. Mai căutăm atestări medievale ale formei vechi românești a sărbătorii – Sânpaul – deoarece, deocamdată, n-am găsit nimic. Nici sursele la care avem acces nu au fost, însă, inventariate toate!… Probabil, ea a fost întrebuințată, ca și celelalte forme vechi creștine românești – Sâmpietru, Sînnicoară, Sânziane, Sântămărie, etc. – dispărând, însă, undeva în epoca medievală.

LA MULȚI ANI! sănătoși, voioși, frumoși, sărbătoriților!

28 iunie – 82 de ani de la anexiunile sovietice din 1940 Marți, iun. 28 2022 

O zi tristă pentru români și pentru România – 28 iunie 1940. Atunci, la ordinul lui Stalin, și cu acordul tacit al Germaniei naziste, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, și, ca o „consecință” („compensație”), pentru cei 22 de ani de „ocupație” românească a Basarabiei, și nordul Bucovinei. La acestea s-a adăugat, „din greșeală” și ținutul Herței.

Informații legate de acele momente se găsesc aici:

https://agora.md/stiri/104183/portia-de-istorie-cedarea-basarabiei-si-bucovinei-de-nord-vazuta-prin-ochii-celor-care-au-luat-aceasta-decizie

Despre ambițiile imperial(ist)e ale Rusiei… Luni, iun. 27 2022 

… și miopia prostească a Vestului scrie, foarte bine, Alexandru Lăzescu:

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/vremurile-ambitiile-neo-imperiale-ale-rusiei-guvernele-si-noi–326871.html

Iași – destinația turistică a anului 2022! Duminică, iun. 26 2022 

După o competiție cu orașele Brașov și Târgoviște, muncipiul Iași a fost desemnat ca destinație turistică a acestui an! Mai multe detalii – aici:

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/iasi-destinatia-turistica-a-anului-2022-romanii-au-ales-video–326839.html

Cum se… complică (sau nu?) analiza la nivel de cartiere a datelor legate de municipiul Făgăraș… Sâmbătă, iun. 25 2022 

Zilele trecute am definitivat recalcularea, la nivel de cartiere, a datelor legate de structura etnică, lingvistică și confesională a populației, pe o perioadă de câteva secole… Toate bune și frumoase, însă, dacă vreau să folosesc analiza multivariată (mai exact, analiza în componente principale) am nevoie de minim 30 de unități spațiale… Cartierele dese(m)nate deja sunt în număr de 14… Cum și „la case mai mari” (de pildă, pentru cartierele Iașilor, o așezare urbană mult mai mare) s-a procedat în mod similar (adică, au fost redesenate cartiere mai multe și mai… mărunte), aceeași operațiune urmează să o realizez și eu… Și nu e singura treabă (re)desenarea poligoanelor pentru cartiere mai mici, deoarece, concomitent, este necesară recalcularea tuturor datelor – populație totală, densitatea populației, structura populației după etnie, limbă, confesiune – pe noile cartiere… Care, deja, au fost determinate, urmând să purcedem la treabă!…

Știu deja că aiasta va dur(e)a, dar… asta e! Și în asta constă „farmecul” cercetării științifice, nu? 🙂

Am „expediat” firefox la „lada de gunoi”! Joi, iun. 23 2022 

Ziceam alaltăieri că, închizând browserul menționat fără să știu că a deselectat păstrarea deschisă a paginilor existente, am pierdut o mulțime de asemenea pagini, unele fiind, probabil, imposibil de recuperat… Azi am pățit la fel cu cele – puține – redeschise de câteva zile și cu care lucram (speram eu!) în continuare… Așa că am dezactivat browserul în cauză și l-am și dezinstalat!… Ce nevoie pot avea de un browser care, la fiecare închidere, deselectează „cum vrea mușchiul lui” paginile selectate ca să rămână deschise???

Măgarii ăștia nesimțiți n-au auzit, în veci, de expresia românească, multiseculară, „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!”… Nu-i nimic, le-am dat „cu flit”, cel puțin veșnic! La dezinstalare m-au întrebat „de ce dezinstalez”? Dar nu vă e rușine să mai și întrebați????

Pagina următoare »