Mircea Rusu – Hai să ne băgăm cuponu’ Sâmbătă, mart. 16 2019 

Reclame

15 Martie 2019, orele 15: România se oprește, timp de 15 minute… Vineri, mart. 15 2019 

Campania declanșată de suceveanul Ștefan Mandachi are și imn…

ROMÂNIA VREA AUTOSTRĂZI! #șîeu

Despre respectul acordat numelor străine… Joi, mart. 14 2019 

De ceva vreme, în fața corpului B al Universității ieșene, stă panoul de mai jos, instalat întru cinstea și aprecierea unor olimpici ieșeni, care au obținut rezultate deosebite la Olimpiada Internațională de Geografie.

Toate bune și frumoase, doar că, în textul ce menționează rezultatul deosebit al elevilor geografi ieșeni (care merită toate felicitările și chiar mai mult decât atât!), este scris că medaliile de aur au fost obținute de aceștia în… QuébecCity! După știința mea, deși Canada este o țară majoritar anglofonă, provincia Québec este majoritar francofonă, iar a scrie astfel, este o dovadă de lipsă de respect față de francofonii canadieni (dintre care, numeroși, ne-au și fost studenți!), ca să nu mai zic de necunoașterea, de către autorul/autorii panoului, a specificului etno-lingvistic al părții estice a Canadei… Și, mă întreb, cum ar fi ca, în materiale de informare occidentale – să zicem, chiar… canadiene! -, să apară referiri la un oraș din România, din Ardeal, să zicem, denumit de canadienii în cauză, Marosvásárhely, în loc de Târgul Mureș, sau din Moldova – Jászvásár în loc de Iași?…

Protest(e) la Iași, 2019… Joi, mart. 14 2019 

Începutul de an 2019 se anunță la fel de „fierbinte” și de agitat, ca și precedenții doi ani, din cauza intenției clicii de borfași, numiți „guviermi” de a lovi și îngenunchea Justiția. Mai jos, prezentăm, câteva instantanee, legate de proteste, la Iași

De Dragobete, în Piața Unirii…
Piața Unirii
Unul din afișele de la protest…
Pe Ștefan cel Mare…
În fața sediului „ciumei roșii”…
Pe Anastasie Panu…
Spre strada Elena Doamna…
În fața Palatului de Justiție…
În Târgul Cucului…
Din nou, în Piața Unirii…

Iar, la final, imagini de la protestul de azi, de la Universitate:

Mama – Grigore Vieru Luni, mart. 11 2019 

LA MULȚI ANI!, de 8 Martie! Vineri, mart. 8 2019 

Cu prilejul zilei de 8 Martie, urez doamnelor și domnișoarelor un sincer și călduros LA MULȚI ANI!, cu sănătate și realizări pe toate planurile!

Și, pentru că tot suntem în luna Mărțișorului, un mărțișor mai original, de la Făgăraș, din centrul țării:

Câteva aprecieri despre recentele alegeri trans-prutene… Miercuri, mart. 6 2019 

În cel de-al doilea stat român(ofon) au avut loc, de Dragobete, alegeri legislative. Acestea trebuiau să se desfășoare în noiembrie trecut, dar au fost amânate până după Sărbători…

Prezența la vot – modestă: sub 50%. Asta – cu toată vânzoleala dată de „turismul electoral” cu transnistreni, care, din 1990, zic că au „rmn”, dar, brusc, și-au amintit că „locuiesc” în R(ss)M(oldovenească). „Reîmprospătarea” memoriei a venit de la Kremlin, oare (întrebare retorică… sau nu?)?

Pe lângă „turismul electoral” – una din „formele” de „(frip)turism” practicate la Răsărit de UE/NATO (alături de „turismul cu tancul”, „promovat” de vreo 5 ani, în Ucraina), s-a furat la greu! Atât în beneficiul rusofonilor (psrm), cât, mai ales, al „pro-europenilor” (pd) „văpsiți”, în realitate, cel puțin la fel de rusofoni precum ăilalți!

Aflu că ppș („partidul politic șor” – ex-ravnopravie) e de „orientare” (așa-zis) „social-conservatoare”! Nu zău! Când afirmă că societatea sovietică oferea mai multă bună-stare decât cea actuală, eu nu-l pot încadra decât la comuniști! Și, sigur, unul din complicii la „furtul miliardului” (titularul „partidului”), e un „iepure” care „aleargă” pentru pd, psrm sau pd+psrm!…

Sistemul (așa-zis) „mixt” a favorizat furtișagurile, făcute, mai ales, în favoarea pd: nu s-a furat doar în „republică”, ci, după un „model” patentat și la vest de Prut, și în Diaspora, mai ales în Occident (începând cu obstrucționarea alegătorilor – din România, până în Apusul Europei)…

Cu toate astea, speranțe sunt! Dacă Nordul e „roșu”, Sudul (găgăuzo-bulgar) – cam tot așa, iar de la Transnistria nu se aștepta din 1990 să-și fi modificat „opțiunile”, partea centrală e pro-europeană! Nu doar la Chișinău (inclusiv, mai ales, suburbiile acestuia), ci și unele raioane din vecinătate: Criuleni, Telenești…

De-altfel, preferințele post-sovietice, preponderent liberale, ale părții centrale a Basarabiei (re)înnoadă tradiția interbelică de a susține liberalismul românesc. Ultimul scrutin se înscrie în aceeași linie.

Pe de altă parte, dacă la nivel național, făcând (cu mare dificultate!) o medie ponderată a votului celor două tipuri de circumscripții (proporționale – ca mai înainte, respectiv „uninominale”, „desenate prin metoda „gerrymandering”), Blocul ACUM a ieșit al doilea (la mandate a fost, iar, furat, fiind pe locul 3!), sunt mai multe raioane, în afara părții centrale, unde pro-europenii au ieșit onorabil, cu toată campania (inclusiv, mai ales, în mass-media, extrem de ostilă lor!), pe poziția a doua: Călărași, Nisporeni, Hâncești, Cimișlia, Leova, Cahul și, surprinzător, Dubăsari (partea de Transnistrie controlată de Chișinău)! Este vorba de raioane din partea centrală și din cea sudică a Basarabiei.

La mandate, față de 2014, extrema stângă (psrm, față de pcrm-psrm, acum 4 ani și ceva), a „bătut pasul pe loc”. În schimb, prin furt și controlul mass-media, pd („patronul” lui știe de ce) și-a dublat ponderea. Aparent, a pierdut mișcarea pro-europeană… Dar, dacă în 2014, aceasta era reprezentată, alături de PL (ieșit în „decor”, meritat, zic eu, după colaborarea la „guvernare” cu pd-ul oligarhic!), de PLDM, condus de condamnatul filat, un complice mai vechi și de mai lungă durată al oligarhului, pro-europenii au câștigat în calitate. Dacă nu fac vreo năzbâtie, șansele lor de a înclina „balanța” spre Europa (via România), cresc serios, în direcția viitorului scrutin.

A mai fost și un referendum. Pentru reducerea numărului de parlamentari și demiterea de către popor a deputaților care nu-și fac treaba. A trecut, dar, deși propunerile sunt interesante, având în vedere cine le-a propus, mai bine nu comentez…

P.S.1. România a fost „pe nicăieri” înainte de și în toată povestea asta electorală! Dacă guviermii „ciumei roșii” nu doar că nu mai vor ei în UE/NATO (bănuiesc, după „apeluri telefonice” de la Kremlin!) și chiar iau sfaturi de la oligarhul pd, despre „Baronul Muthausen” aus Kotrotcheni – numai de bine! Dumnealui a zis de multă vreme „Nein!”, deoarece Basarabia nu are nici plaje (ca la Miami), nici pârtii de schi, ca la Păltiniș sau în Șureanu… Ar mai fi fost USR (și PLUS), ce și-au declarat sprijinul pentru forțele pro-europene basarabene, dar au și ei problemele lor, multe – create de ticăloșii de la noi…

P.S.2. După o (re)actualizare a mandatelor etnicilor români din spațiul carpato-balcanic, reiese că, din 2013-2014, în nici o altă țară (exceptând cele două state românești) NU MAI EXISTĂ PARLAMENTARI DE ETNIE ROMÂNĂ! Pun asta și pe seama efectului uslamist (ajuns la putere în 2012!), dar și a dezinteresului locatarului prezidențial, aflat în „sezonul 1” al filmului (de neam-prost!) „Cinci ani de vacanță (la Cotroceni)” (2014-2019)! Probabil că Herr Muth aus Hermannstadt (Sibiu) mai vrea, din toamnă și „sezonul 2” (până în „douăzeci-douășpatru”), dar e posibil ca electoratul să zică la fel – NEIN!

Cel puțin de al meu vot, s-a lins pe bot, pe veci! De tot!

Despre strămoșii numelui Vasilescu Duminică, mart. 3 2019 

Azi este prăznuit, în calendarul creștin-ortodox, alături de mai mulți sfinți, și un martir, amintit în forma Vasilisc. Acesta a fost prelat în Comana Pontica (în nordul Asiei Mici), sfârșind ca martir la începutul veacului al IV-lea.

Ținând cont de faptul că numele, atât în forma sa traco-dacă, cât și în cea latin(izat)ă, era Basiliscus, prin influența Bisericii Constantinopolului, devenită grecofonă, din secolul al VI-lea și ortodoxă – de la jumătatea celui de-al XI-lea, calendarul medieval românesc a preluat forma grecizată – Vasilisc (probabil, dintr-un Vasiliskos) – care explică (și) cum s-a ajuns la forma românească actuală – Vasilescu!

Democrația în România – „cod roșu”! Joi, feb. 14 2019 

Aseară, (in)justiția „patronată” de „ciuma roșie” i-a pus milițai la poartă Laurei-Codruța Kovesi. Nu mai zic de citația pe numele ei, pusă exact în ziua în care trebuie să se prezinte la interviul pentru postul de procuror-șef european!

Adăugați și declarația Cristinei Tarcea, legată de ingerintele grosolane ale politicului în Justiție, precum și alocarea în tentativa aia de „buget” cârpit cu mare întârziere, a unor fonduri pentru danjarmerie de peste 5 ori mai mari decât anul trecut.

Probabil, ca în toate situațiile precedente, românul „imparțial” se va uita în altă parte, că nu e treaba lui, va pleca la țară, la munte (că mai e zăpadă!, ori la Dubai sau în Caraibe, iar Democrația, Justiția și apartenența României la spațiul euro-atlantic le va lăsa să le apere Sfântul Duh și Maica Domnului…

Treziți-va, români, că dispare România!…

Dacă nu cumva, românii au și dispărut deja! 😣

Despre accesul la statistica electorală… Joi, feb. 7 2019 

Zilele trecute am (re)inventariat sursele după care pot continua activitatea de introducere în calculator a datelor referitoare la alegerile legislative din mai multe țări europene… Pe lângă o excelentă sursă, publicată de Daniele CaramaniElections in Western Europe since 1815 (2000) – am căutat (și cam de fiecare dată am și găsit) și sursele primare după care și-a realizat lucrarea citată… Așa am găsit date accesibile, pentru o lungă perioadă de timp (pornind, adesea, din prima parte a veacului al XIX-lea), pentru scrutinurile din Belgia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Spania, Regatul Unit… Și, în timp de căutam (și găseam ce căutam), m-am întrebat: oare de ce nu găsim și la noi așa ceva?

Mi-am dat răspunsul singur. Primul motiv:

„Bună ziua,   În acest an se împlinesc 180 de ani de viaţă parlamentară în spaţiul românesc (în urma promulgării Regulamentului Organic – la 1 iulie 1831, în Ţara Românească, respectiv – la 1 ianuarie 1832, în Moldova), prin alegerile desfăşurate în cele două Principate, pentru desemnarea Adunărilor Obşteşti de la Iaşi şi Bucureşti, care sunt, practic, predecesoarele Adunării Deputaţilor de după Unirea de la 1859.. Aş dori să ştiu ce măsuri (activităţi) de sărbătorire a acestui eveniment sunt prevăzute de către Parlamentul României. În cazul în care se consideră a fi binevenită şi necesară, îmi exprim disponibilitatea de a colabora, la manifestările organizate cu acest prilej.  

cu deosebită stimă, […]”

Și al doilea:

„Bună seara,
Cu scuzele de rigoare pentru întârziere, reînnoiesc o propunere, pe care am mai înaintat-o în urmă cu mai bine de 5 ani, fără a primi vreun răspuns. Poate , în acest nou legislativ, se va găsi cineva interesat de importanța activității legislative din ultimii 185 de ani în spațiul românesc!
Crăciun Fericit! La Mulți Ani!
cu cele mai bune gânduri, […]”

Primul mesaj citat mai sus a fost trimis la adresa de e-mail a Camerei Deputaților – srp@cdep.ro – în data de 24 mai 2011. În acel an s-au împlinit 180 de ani de la primele alegeri parlamentare din spațiul românesc, desfășurate, în Țara Românească (1831) și în Moldova (1832), pe baza Regulamentului Organic. Al doilea mesaj (o reluare, de fapt, a primului) a fost trimis, la aceeași adresă, în 22 Decembrie 2016, când se împlineau 185 de ani de la același eveniment!

Aștept răspuns și azi la ambele mesaje!…

Pagina următoare »