Să (mai și) râdem: după potop… Miercuri, sept. 22 2021 

Să (mai și) râdem: sfaturi despre viitor… Marți, sept. 21 2021 

18 Septembrie – Ziua Respectului Sâmbătă, sept. 18 2021 

Astăzi este marcată Ziua Respectului. Dincolo de ce se menționează în articolul amintit, în general, în regulă, consider o lipsă de respect, față de mine, ca om, cetățean român, să fie denumită comunitatea țigănească cu un termen ce induce confuzii cu etnia căreia aparțin. Îi invit, îi rog, pe cei care susțin acel termen să explice, argumentat, cum se poate elimina jignirea unei comunități (cea țigănească), prin folosirea unui termen care insultă o alta (cea românească) și cum poate acest termen să semnifice „respect” față de români!?

În ce mă privește, respectul se referă la ceea ce acord eu celor din jur, atât în ceea ce privește cetățenii, individual, și diferitele comunități, cât și legat de activitatea, eforturile și munca lor. În egală măsură, însă, respectul solicit, cer să-mi fie acordat și mie și activității mele!… Respect înseamnă ca, dacă plătesc taxe și impozite, autoritățile să folosească acești bani – ca ai tuturor plătitorilor de taxe și impozite, pentru a avea suficiente locuri de parcare (pentru care să ai unde plăti staționarea, nu să-ți vină, după câteva săptămâni, amenda acasă, fiindcă n-ai plătit, ca nu mergea parcometrul!), pentru a avea un trafic decent în oraș și în afara acestuia, pentru a avea o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor țării, etc… Dar, cum să vorbesc eu despre respect, dacă există cetățeni, în această țară, chiar cu studii academice, universitare, care declară, ritos, categoric, „eu n-am nevoie de respect!”?…

Celor de acest tip, le (re)amintesc că, despre respect, scrie atât în Constituția României – art. 29 (2), Libertatea conștiinței; cât și în Declarația Universală a Drepturilor Omului – art. 29 (2). Așa încât, dacă există, voi solicita, cel puțin în baza acestor acte, ca, în măsura în care îi respect și eu pe ceilalți oameni, și activitatea lor, să fiu și eu respectat, și activitatea personală, exact la același nivel: nici mai mult, dar nici mai puțin!

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș Miercuri, sept. 15 2021 

Astăzi este prăznuit Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș. Sfântul a fost Mitropolit al Banatului, în veacul al XVII-lea, fiind canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1950. Ierarhul este ocrotitorul Timișoarei și al întregului Banat.

Mai multe detalii despre viața și activitatea acestui mare ierarh se pot citi aici.

Nume derivate de la termenul „cruce” Marți, sept. 14 2021 

Astăzi, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, vom vorbi despre numele derivate de la termenul cruce. Termenul este preluat în română din latină, din crux/crucis, făcând parte din grupul de cuvinte moștenite, prin creștinare, de urmașii traco-dacilor romanizați. Ca patronime întâlnim formele: Cruce, Crucian/Crucean, atestate, în epoca medievală, mai ales în Moldova și în Transilvania.

Numele Cruceru și Cruceriu se referă la meșteșugari care confecționau cruci. Prima formă, cu peste 5000 de ocurențe, apare, în sudul și centrul țării, în Dolj, Gorj, Vâlcea, București, Dâmbovița, Prahova, Constanța, Olt, Mehedinți, Argeș, Brașov, Timiș, Sibiu, Buzău, Teleorman, Hunedoara, Călărași, Caraș-Severin, Ilfov, Ialomița, Bihor, Alba, Cluj, Giurgiu, Iași, etc. în vreme ce a doua – cu peste 150 de purtători – este consemnată mai ales în jumătatea sudică a țării, în Dolj, București, Buzău, Constanța, Covasna, Olt și altele. Am notat și forma Crucer, întâlnită mai ales în nordul Bucovinei, în Bugeac și în Transnistria (cu câteva zeci de purtători), la care se adaugă Crucerescu. Această ultimă formă – cu peste 200 de consemnări – apare mai ales în Basarabia (inclusiv în Bugeac), dar și în Transnistria, sudul Bucovinei, Crișana și în Capitală. Atestarea acestei ultime forme – cu sufixul românesc -escu – mai ales în Basarabia este încă o dovadă a caracterului românesc al regiunii dintre Prut și Nistru.

În ceea ce privește toponimia, am notat sate cu numele Crucea, în Moldova, Dobrogea, Crucea de Piatră – în Muntenia, Crucea de Jos, Crucea de Sus și Cruceanu – în Moldova, Cruceni – în Banat.

La început de nou an școlar Luni, sept. 13 2021 

Azi începe un nou an școlar… Urăm sănătate, succese și realizări, pe toate planurile preșcolarilor, elevilor, cadrelor didactice. Ne dorim un sistem educațional fără miniștri protectori de plagiatori, fără conducători de agenții de asigurare a calității educaționale foste manechine, fără șefi de unitate de finanțare a cercetării universitare corupți și incompetenți, fără rectori care au siluit Justiția, fără profesori indolenți și nepregătiți, fără elevi și studenți plictisiți și/sau nesimțiți… În schimb, năzuim la un sistem educațional în care, fiecare „parte” – părinți, copii (preșcolari, elevi), studenți, cadre didactice, să dea dovadă de respect reciproc, onestitate, bun-simț, bună-credință, competențe, implicare și dăruire, pasiune și interes, seriozitate în tot ceea ce fac, diriguitori – miniștri, secretari de stat, inspectori școlari, rectori, prorectori, decani… – care să-și respecte colegii, deasupra cărora au ajuns (vremelnic) – iar aceștia să-și îndeplinească serios, cât mai bine, activitățile pe care le au de făcut!…

Probabil, dacă un asemenea sistem educațional există, se află într-o altă lume, sau în Rai… Dar sperăm să-l avem, cândva și aici, la noi… Doamne-ajută!

Să (mai și) râdem: cum au „împărțit” Lumea Dumnezeu și Sfântul Petru… Vineri, sept. 10 2021 

Umblau, Dumnezeu și Sfântul Petru, prin Lume, ca să împartă fiecărui popor câte un teritoriu, pentru unii mai mare, pentru alții mai mic… Când a ajuns la români, Dumnezeu a dat, pe un teritoriu nu prea mare, destule… Sfântul Petru a observat și a zis, cam nemulțumit:
– Doamne, dar cum se face că le-ai dat românilor o țară cu de toate: și munți și câmpii, podișuri, dealuri, păduri, ape cristaline și bogate în pește, un pic de mare… Cam prea multe, pe un teritoriu, nu prea mare, dar destul de întins…
Cel de Sus a răspuns:
– Lasă, Petre, să vezi ce conducători le dau!…

„Political correctness” lovește din nou… Miercuri, sept. 8 2021 

Peste puțin timp va apărea, în cinematografe (și chiar pe micile ecrane) o nouă ecranizare a valorosului roman SF Dune, scris de Frank Herbert. Toate bune și frumoase, din ce am citit, despre acest nou film, până la momentul în care se povestește că autorul filmului și-a permis să înlocuiască un personaj masculin din carte (care mai era și alb) cu o femeie (nu albă)! Potrivit sursei citate, „În ceea ce îl privește pe dr. Liet Kynes, planetologul imperial al Arrakis și tatăl lui Chani, Villeneuve a ales să îl reprezinte nu ca un bărbat alb ci ca o femeie de culoare.”… Să fi știut autorul romanului că trebuia să aibă „cotă” de femei, și musai de altă culoare decât cea albă, oare se mai apuca de scris???

Această nouă lovitură a neo-marxiștilor, „emanați” ai curentului „new left” vine după o alta, de acum câteva zile: Universitatea germană Humboldt din Berlin a scos la concurs un post de consiliere anti-discriminare și, în anunțul inițial, albilor le era interzis să se înscrie! Adică, cu alte cuvinte, s-a scos un post de consilier anti-discriminare, pentru care, o întreagă categorie de oameni (albii) erau discriminați, fiindu-le interzis accesul!… În urma criticilor, mențiunea care-i discrimina pe albi a fost ștearsă…

Încep să cred că regimul comunist prin care am trecut aproape două decenii era „mic copil” pe lângă tâmpeniile scornite de adepții „political correctness” din Occident!… Mare-i grădina Ta, Doamne!…

Secvențe de la manifestările științifice de la Iași Luni, sept. 6 2021 

Duminică s-au încheiat manifestările prilejuite de Conferința Națională a Societății de Geografie din România și de Seminarul Geografic Internațional „Dimitrie Cantemir”. Manifestările au început vineri dimineață, în Aula „Mihai Eminescu”, vegheată, la intrarea din dreapta, de ctitorul Universității, Alexandru Ioan Cuza, care, așa cum se vede în imaginea de mai jos, a fost „însărcinat” și să-și „vegheze” vinul…

Cuza și vinul său…

A doua zi, prima oprire din aplicația de teren spre Masivul Rarău, s-a făcut la Muzeul de la Ruginoasa, amenajat în incinta vechii reședințe a Domnitorului Unirii. Aici, Cuza se adresează Națiunii:

Cuza la Ruginoasa

Afară, în fața Palatului Domnesc, caleașca îl așteaptă pe principe…

Caleașca domnească

Tot în fața Palatului, în cinstea oaspeților geografi, s-a desfășurat un foarte interesant și plăcut spectacol folcloric:

Spectacol folcloric – Ruginoasa

Peste drum, la Centrul Cultural, am putut admira numeroase elemente ale tradițiilor strămoșești, cu explicații despre fiecare, date de copiii din localitate:

Centrul Cultural – Ruginoasa

Am oprit, apoi, la Mănăstirea Voroneț, acolo unde, o măicuță-ghid, ne-a explicat, cu numeroase detalii, despre ce este vorba în frescele exterioare de pe zidurile bisericii.

Măicuță-ghid la Voroneț

După urcușul pe Rarău, inclusiv la Stațiunea de Practică Universitară și Cercetare Științifică „Ion Gugiuman”, ne-am continuat drumul, ultimul popas fiind, pe înserat, la Hanul Ancuței. Marele povestitor Mihail Sadoveanu nu mai era acolo, dar, de povestit, a avut cine și ce să povestească…

Interior – Hanul Ancuței

Am revenit în Iași târziu, după miezul nopții. Din impresiile participanților, au fost manifestări reușite, atât în ceea ce privește partea științifică, cât și, mai cu seamă, partea aplicativă, de teren. Urmează, anul viitor, în organizarea colegilor de acolo, Conferința anuală a Societății, la Focșani.

P.S. Despre partea științifică, evidențiată de programul atașat acum câteva zile, dacă sunt doritori, putem detalia într-o intervenție ulterioară…

Să (mai și) râdem: libertatea de gândire… Duminică, sept. 5 2021 

Pagina următoare »