În Belgia se deschide un centru spa cu… bere… Joi, mai 13 2021 

Așa cum putem citi aici: https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/belgia-un-centru-spa-cu-bere-se-deschide-la-bruxelles–288086.html

Doar că am o… nelămurire… După ce stau câteva zeci de minute în acel jacuzzi cu bere și, după ce ies de acolo, dacă mă urc la volanul mașinii și mă oprește Poliția, se înverzește fiola au ba?

Să (mai și ) râdem: despre „viteza” trenurilor CFR… Miercuri, mai 12 2021 

Anunț în Gara Vaslui:

„Stimați călători! Un tren CFR plecat din Gara București-Nord în timpul celui de-al doilea război mondial, sosește în câteva secunde pe linia doi. Vă rugăm, feriți linia!”

Să (mai și) râdem: ce diferență este între o cămilă și un belgian? Marți, mai 11 2021 

Întrebare: Ce diferență este între o cămilă și un belgian?

Răspuns: O cămilă poate merge 10 ore fără să bea, în timp ce un belgian poate bea 10 ore fără să meargă!

Să (mai și) râdem: străzile din București… Luni, mai 10 2021 

Doi polițiști găsesc un cadavru pe strada Edgar Quinet din București…
Scoate unul dintre ei actele să completeze raportul și scrie acolo:
-Bărbat de 45 de ani, ucis cu multiple lovituri de cuțit, găsit pe strada Edgar Qinet… Edgar Cuine…

Până când nu mai poate polițistul și întreabă:
– Cum se scrie băh Edgar Quinet?

… la care celălalt îi răspunde:

– Bai, nu știu, dar mută-l și tu 2 m până la intersecție și scrie că l-am găsit pe Calea Victoriei.

Sursa: https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24784842-bancul-zilei-strazile-din-bucuresti.htm

Să (mai și) râdem: vânătoarea unui prinț… din poveste Duminică, mai 9 2021 

Un prinț… din poveste se duce în pădure să vâneze urși. Vede ursul brun, duce pușca la ochi, trage și… În același timp, simte o bătaie pe umăr, se întoarce și vede un urs uriaș care îi spune:

– Omule, ai două opțiuni, ori ți-o trag, ori te scarmăn până la moarte. Asta-i pedeapsa pentru uciderea unui urs.

Omul alege prima variantă. După sase luni de durere, se întoarce în pădure să se răzbune. Vede ursul negru, pune pușca la ochi, trage și îl omoară.

În același timp, simte o bătaie pe umăr, se întoarce și îl vede pe ursul cel mare. Acesta îi spune:

– Omule, ai două opțiuni, ori ți-o trag, ori te scarmăn până la moarte. Asta-i pedeapsa pentru uciderea unui urs. Tipul alege prima opțiune și indura cu vitejie.

După un an de durere se întoarce din nou în pădure, cu gândul de a se răzbuna. Vede ursul cel mare, pune pușca la ochi, trage și îl omoară. Din nou, simte o bătaie pe umăr și se întoarce. În fața sa era ursul de anul trecut, care îi zice:
– Bă, eu nu cred că tu vii în pădure doar ca să vânezi…

Sursa (fără diacritice): https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24782557-bancul-zilei-vanatoarea-unui-print-din-poveste.htm

Să (mai și) râdem: pandurii lui Tudor și partidul comunist… Sâmbătă, mai 8 2021 

Bulă, la școală. Profesoara întreabă:

-Ce-au sărbătorit pandurii lui Tudor Vladimirescu, atunci când au trecut Oltul, spre București?

Bulă ridică mâna. Profesoara îl vede și-l numește să răspundă:

-O sută de ani până la înființarea Partidului Comunist Român!

Ce oraș a fost/este cel mai lung interval de timp capitală în spațiul românesc? Vineri, mai 7 2021 

Din 1862, urmare a deciziei lui Alexandru Ioan Cuza de unificare a administrației vechilor principate Țara Românească și Moldova, Bucureștii au devenit capitala unică a statului român. Totuși, cât timp a fost acest oraș capitală? Este orașul cu cea mai lungă perioadă în care a avut/are această calitate dintre capitalele (foste) din spațiul românesc. Având baza de date cu informații legate de statele medievale românești – Transilvania, Țara Românească și Moldova – după câteva calcule, a ieșit povestea ce urmează mai la vale…

Transilvania a devenit principat autonom, sub suzeranitate otomană, în 1541, anterior, în vremea voievodatului (autonom și el, dar față de Coroana maghiară, voievodul fiind numit de rege). A avut acest statut până în 1699, când a devenit mare principat, subordonat Curții habsburgice vieneze (care numea guvernatorul)… Acest statut a fost contestat de o mare parte a nobilimii ardelene, aceasta ducând la desfășurarea Războiului curuților (1703-1711). Abia după înfrângerea, de către austrieci a acestei opoziții, a fost pus în aplicare noul statut, de simplă unitate administrativă a Imperiului habsburgic. Astfel, capitala principatului autonom a fost, mai tot timpul, la Alba Iulia (1541-1699), inclusiv în vremea revoltei curuților (1704-1711), adică 165 de ani. Habsburgii au preferat Sibiul, care, în contextul dat, au avut statut de reședință princiară (a guvernatorului numit de Viena) doar 5 ani (1699-1704).

Țara Românească a devenit voievodat pe la 1300, câștigându-și independența în 1330 față de Regatul maghiar. A continuat să existe, ca stat independent, sau cu statut de autonomie (preponderent față de Poarta otomană), până la 1859, când, în urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor, s-a unit cu Moldova. În acest interval s-au succedat 4 capitale: prima a fost Câmpulungul (1300-1369), urmat de Curtea de Argeș, care a împărțit acest statut cu Târgoviștea (1396-1431), care, de asemenea, a fost, preponderent, capitală, până în 1714, partajând această funcție, alternativ, cu Bucureștii, după 1462. Domnitorii care doreau independență față de otomani au rezidat la Târgoviște, în vreme ce principii obedienți față de Poartă se stabileau la București. Luând în calcul stabilirea, definitivă, a capitalei la București în 1714 și împărțind, la jumătate intervalul în care Curtea de Argeș și Târgoviștea au fost reședințe, concomitent, rezultă următoarea situație: Câmpulung – 69 de ani, Curtea de Argeș – 45 (1369-1414), Târgoviște – 300 (1414-1714) și București – 307 (1714-1859 – capitală a Țării Românești, 1859-1862 – una dintre capitalele Principatelor Române Unite, alături de Iași, 1862-1916 și 1918-prezent – capitala României). Precizăm că, dacă adăugăm și cei 18 ani scăzuți prin împărțirea la doi a intervalului în care a funcționat, concomitent cu Curtea de Argeș, cu statut de capitală, Târgoviștea ar avea 318 ani (1396-1714), deși, nici aceștia nu au fost toți „acoperiți” de acest oraș, trebuind adăugați, o parte, la București.

Țara Moldovei apare, ca marcă de graniță, înființată de Regatul ungar, cu scopul stăvilirii atacurilor tătare înainte de 1350, pe la 1343, când Baia este menționată cu statut de capitală a acesteia. Din 1354, reședința voievodală se mută la Siret, apoi, în 1388 – la Suceava. Între timp, după 1359, voievodatul moldovean devenise independent, respingând presiunile regalității maghiare. Din 1562, Alexandru Lăpușneanu mută capitala la Iași, care-și menține acest statut fix trei secole, până la unificarea administrativă a lui Cuza, dar redevine capitală – a României – în anii primei conflagrații mondiale, după ce Bucureștii au fost ocupați de armatele Puterilor Centrale (1916-1918). În aceste condiții, avem următoarea configurație statistică: Baia – 11 ani (1343-1354), Siret – 34 (1354-1388), Suceava – 174 (1388-1562), Iași – 302 (1562-1862, dintre care, în 1859-1862, concomitent cu București, după Unirea Principatelor și 1916-1918 – drept capitala României).

În aceste condiții, deși Bucureștii sunt, de peste un secol și jumătate, Capitala țării, abia în ultimul deceniu au trecut pe primul loc și din punctul de vedere al intervalului în care au deținut cel mai mare număr de ani această funcție. Mai exact, în 2014 au depășit Târgoviștea, iar în 2016 – Iașii!

P.S. O ultimă observație, legată de diferențierea, în ceea ce privește reședințele (arhi)episcopale, de la jumătatea veacului al XVI-lea. Astfel, în Transilvania, după 1540-1550, odată cu trecerea unei mari părți a maghiarilor și sașilor la culte protestante, deși sediul episcopiei romano-catolice a rămas la Alba Iulia, scaunul a fost mult timp vacant. În același timp, noile confesiuni și-au ales alte centre: maghiarii calvini (reformați) și unitarieni au preferat Clujul, iar sașii evanghelici (luterani) – Sibiul. Imperiu germanofon, cel habsburgic va prefera tot Sibiul pentru reședința guvernatorului, după 1699/1711, care va deveni și reședința episcopului/mitropolitului român ortodox, după 1863 (sediul inițial al mitropoliei ortodoxe fusese Alba Iulia, dar episcopia se desființase după trecerea mitropolitului la Unirea cu Roma, noua confesiune greco-catolică alegând ca reședință, după 1700, întâi Făgărașul, apoi, din 1723 – Blajul). Dincoace de munți, cele două principate extracarpatice au avut o evoluție distinctă: sediul mitropoliei Țării Românești a trecut la București înaintea stabilirii reședinței domnești, încă din 1668, sub conducerea ierarhului Teodosie de Veștem, în vreme ce, în Moldova, situația a fost inversă: deși reședința principelui era la Iași din 1562, mitropolitul a plecat de la Suceava spre reședința domnească abia în 1677, în vremea arhipăstoriei lui Dosoftei.

Să (mai și) râdem: părintele Vasile și clopotnița… Joi, mai 6 2021 

Părintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotniță, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.

Sursa: https://www.ziaruldeiasi.ro/bancuri/bani-pentru-clopotnita–5918.html

Să (mai și) râdem: Badea Ion și racheta chinezilor… Miercuri, mai 5 2021 

Badea Ion către Badea Gheorghe.
– No, mă, Gheo, uite ce scriu ăștia la ziar, că racheta lansată de China pe orbită luna trecută se prăbușește și ar putea ateriza într-o zonă locuită

– Mă, dară cât costă racheta asta a lor?! Trebe că-i scumpă tare!

– Miliarde, mă Gheo!

– Să dea Dumnezeu bunu atunci să cadă la noi în curte…

Sursa: https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24777683-bancul-zilei-badea-ion-racheta-chinezilor.htm

Să (mai și) râdem: polițistul și vânzătoarea Marți, mai 4 2021 

Un polițist intra într-un magazin și o întreabă pe vânzătoare:
– Aveți vopsea de ouă?

Vânzătoarea se uita cu atenție la el, îl măsoară din cap până-n picioare, îi zâmbește și îi răspunde:
– Dichisituleee !

Sursa (fără diacritice): https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24768056-bancul-zilei-politistul-vanzatoarea.htm

Pagina următoare »