Asupra problemelor ridicate de unele toponime făgărășene… Miercuri, sept. 28 2022 

De la începutul acestui an, activitățile referitoare la evidențierea semnificației geografice a toponimelor făgărășene au intrat într-o nouă fază, pe care o pot numi de toponimie istorică. Aceasta, deoarece, utilizând sursele documentare – hărți istorice și topografice, planuri de localități, diferite lucrări de inventariere a toponimelor vechi (colecții de documente, înregistrări statistico-fiscale: urbarii, conscripții, anuare, liste electorale, etc.) – a apărut posibilitatea consemnării acestor nume pe hărți a-temporale, ce includ denumiri apărute și folosite de-a lungul mai multor epoci/perioade istorice…

Trecând, pe lângă hidronimele legate de denominarea rețelei hidrografice din zona actualului municipiu Făgăraș, și toponimele consemnate, în ultimele 3-4 secole, în sursele documentare menționate, mi-a atras atenția un nume, localizat la sud-vest de oraș, pe limita cu satul Hurez, comuna Beclean. Pe ridicarea topografică josefină, din 1766, numele în cauză apare în forma Prilazul, în vreme ce inventarierea realizată, un secol mai târziu (1864-65), de Pesty Frigyes, consemnează formele Prilogia/Prilozsa, transpusă în română în Prilogia (Bordi Zsigmond Lorand, 2019). Conform https://dexonline.ro/, prilaz este consemnat ca variantă a lui pârleaz, iar prilog/priloagă, ca variată a lui pârloagă.

Dacă semnificația ultimului termen – pârloagă – este cea de curătură, ierburi crescute pe un teren arabil necultivat, definiția dată de inventarierea de acum mai bine de un secol și jumătate a toponimelor din Țara Făgărașului (Pesty, 1864-65), ne îndreaptă spre primul înțeles – a lui pârleaz (cu varianta sa, prilaz): „luncă argiloasă, smârcoasă, lipsită de valoare și neproductivă”. O luncă nu prea poate deveni pârloagă, mai ales dacă a fost, mereu, neproductivă… În schimb, dată fiind și poziția locului, la limita cu satul vecin, Hurez, poate avea, fie și… metaforic, semnificație de pârleaz = Trecătoare îngustă peste un șanț, de obicei acoperită cu puțin pământ, pentru a permite trecerea unui om pe partea cealaltă. Mai mult, Dicționarul limbii românești, elaborat de A. Scriban (1939), menționează că forma prilaz este consemnată în Oltenia și Transilvania…

Așadar, forma toponimului este cea consemnată pe harta austriacă, acum mai bine de 250 de ani: Prilazul.

Câteva întrebări (plecând de la rezultatele ultimelor alegeri legislative italiene)… Marți, sept. 27 2022 

Precizez, de la început, că am detestat, mereu, extremismele (și de stânga, și de dreapta!) și până și violența verbală (nu doar cea fizică) îmi repugnă! Prefer cuvântul ROSTIT, și nu RĂSTIT, adică, putem să ne înțelegem, civilizat, că nu ne-am înțeles!

De ce – toate aceste precizări? Fiindcă, de ieri, tot văd o grămadă de analize, opinii, constatări, chiar lamentări, legate de faptul că o formațiune (pro-)fascistă a căștigat în Italia! Ungurii – nu că le iau partea! – votează, de peste un deceniu, un partid pornit, cu tot cu liderul său, orbanovics, de la o doctrină, mai degrabă liberală și pro-europeană, dar ajuns într-o zonă conservator-naționalistă, care a trimis „în șomaj” până și pe extremiștii de la jobbik (dacă vă mai amintiți de ei!)! Extremiști de dreapta – sau formațiuni care includ astfel de idei – există și în Franța, Belgia, Germania, Suedia, Finlanda, Bulgaria sau România, iar în Polonia (ca și în Ungaria, dar, ceva mai estompat), dreapta conservatoare (la putere, de ani buni!) are și ea unele reacții ce pot fi considerate, dacă nu extremiste, măcar la limita extremismului de dreapta! S-a întrebat cineva DE CE europenii (din aceste țări, dar și din altele – că lista e mai amplă!) votează ȘI cu astfel de formațiuni?

Păi, ia să vedem ce oferă, de ani buni, „presa” zisă „independentă”, (de)formatorii/(ne)formatorii/(anti)formatorii de opinie și politrucii aflați la putoare, pardon, la putere? Nimic despre condamnarea comunismului (e extremism de stânga, dar, vai, cum să ne legăm de așa ceva?)! Nimic despre faptul că „religia păcii” nu a condamnat, explicit, terorismul, cu iz islamic (și în Europa și în afara ei)! Nimic despre faptul că, la ideile (idioate) ale unor politruci europeni, au fost dărâmate/destabillizate, în 2011, guverne dictatoriale/autoritare în statele arabe (așa-zisa „primăvară arabă”) dar nu au fost „puse în loc” executive democratice care să asigure stabilitate și prosperitate cetățenilor acestor țări, ceea ce a dus la emigrare, peste Mediterana, hopa, unde? În Europa! Unde, au fost politruci, inclusiv ziși de „centru-dreapta” (în frunte cu vita aia pro-putleristă și pro-rusă, de amerkăloaie!) care chiar au susținut această migrație! Consulul francez la Izmir dădea bărci pneumatice emigranților sirieni, ca să plece cu ele în Grecia! S-a întrebat cineva de ce extrema dreaptă de acolo – „Zori aurii” (asemănarea cu hauriștii de la noi nu e întâmplătoare!) – a intrat, de câțiva ani, în Parlamentul de la Atena, unde are chiar multe mandate???

Păi, normal, care e(ra) alternativa: discurs despre „radicalizarea bruscă” a teroriștilor iubitori de „Allah akbar!”… Promovarea și „protejarea” așa-zisei „diversități”, dată de lgbtq+, sau de musulmani, dar nici o vorbă despre persecuțiile asupra creștinilor din Siria, Irak, Pakistan, sau a minorități rohinja din Myanmar! Păi, dacă nimeni nu vorbește, cine să-i (mai) sprijine??? Sfântul Duh, poate! Germania acceptă ca Arabia Saudită să finanțeze construirea de moschei pe pământ german, dar câte capele (nu biserici!) au creștinii din zona Golfului???

N-am auzit NIMIC despre includerea, în Tratatul de la Lisabona, alături de moștenirea greco-romană, a celei iudeo-creștine! Mai nou, anul trecut, senila UE „recomanda” (pe „circuit intern”) să se scoată cuvântul „Crăciun”! De ce? Păi și comuniștii îl voiau înlocuit pe Moș Crăciun, cu activistul „de partid” zis „moș gerilă”! Care e diferența??? Ați auzit/văzut/citit ceva despre vreun partid de centru (fie el, de centru-dreapta sau de centru-stânga) să spună ceva de PROTEJAREA culturii și civilizației, a vieții și activității, a familiilor europenilor băștinași, care se bazează pe moștenirea CREȘTINĂ??? De sutele de mii de cetățeni europeni, care merg la muncă, plătesc taxe și impozite, își cresc și educă așa cum trebuie copiii și vor să-și trăiască liniștiți anii de pensie se (mai) ocupă cineva??? În afară de extremiștii de dreapta!…

A, și am mai observat ceva: dacă încerci să le explici politrucilor că e ceva în neregulă și cu excesul de „drepturi” (a se citi „privilegii”) acordate musulmanilor, minorităților „sexuale” sau cu „energia verde”, te ignoră… O dată, de două ori, de nouăjnouă de ori, până când, a o suta oară – te enervezi și ridici tonul! Atunci, cu aer de „victimă”, te arată cu degetul și te acuză că ești agresiv, violent!…

Eu aștept, nu doar la noi, și nu numai în Europa, că problema e la fel și prin alte părți – în Statele Unite, Canada, chiar și în Japonia, ca să vorbesc doar de lumea democratică! – pe cineva, non-extremist, care, în spiritul respectului reciproc, să promoveze protejarea valorilor culturale, religioase, politice și umane ale comunităților din aceste țări/regiuni! Sau, în epoca politicoșilor-ipocriți, cu o „coloană vertebrală” de cauciuc, „flexibilă”, care se contorsionează în funcție de cum bat „vânturile” intereselor personale, „nu dă bine” să mai promovezi, ca democrat, așa ceva?

Doar întreb, „nu dau cu parul!” Asta – până când, sub diferite pretexte, va dispărea și libertatea de exprimare!… Că, deja „poliția gândirii” își face treaba, cu vârf și îndesat!…

Început de an academic… Luni, sept. 26 2022 

Săptămâna trecută au început noul an universitar colegii agronomi, iar ieri – cei de la UMF. Astăzi va debuta noul an academic la cea mai veche Universitate din România, iar săpătămâna viitoare încep cursurile și colegii de la Universitatea Tehnică. Fiind la început de an academic (sau aproape de acest moment), urăm, tuturor, un an universitar cu sănătate, pace și împliniri, pe toate planurile!

O (încercare de) recenzie (târzie)… Duminică, sept. 25 2022 

De cel puțin un deceniu, lucrez cu cele două volume din Moldova în epoca feudalismului (volumul VII, părțile I și II). Acestea fac parte dintr-o serie mai amplă, publicată, începând cu perioada sovietică, de Academia de Științe de la Chișinău. Cele la care fac(em) referire, apărute în anul 1975, la Editura Știința, cuprind datele catagrafiei ruse din 1772-1774, realizată în Principatul Moldovei. Am început activitatea de inventariere, atât a populației, cât și a antoponimelor, cu cele din actualul județ Bacău, am continuat cu județul bucovinean interbelic Câmpulung, analizând, punctual, și informațiile referitoare fie la o singură unitate administrativă (satele actualei comune nemțene Gârcina), fie la un anumit nume, răspândit și în partea răsăriteană a spațiului românesc – Crăciun, Carp, Aldea, Mailat ori consistenta serie anumelor vechi creștine românești…

Deși activitatea de inventariere nu este ușoară (precizez că principala dificultate se leagă de alfabetul folosit la publicarea lucrării – cel chirilic!), acum (de câteva zile) am revenit cu documentarea, pentru alte asemenea nume și, parcurgând, pe îndelete, prima parte și o secvență consistentă dintr-a doua (cam o treime), am remarcat câteva elemente care merită menționate:

– extraordinara unitate a onomasticii românești, atât în timp, cât și în spațiu, relevată, acum 6 decenii, de N. A. Constantinescu (1963);

– confirmarea ipotezei avansate acum vreo două decenii, că numele huțulilor, derivă dintr-o poreclă românească – huțul, derivată, ca formă nordică (moldo-maramureșeană), din hoțul (cu sens bine-cunoscut!) – care s-a conservat, la noi, în variante și derivate ale lui Huțan; am consemnat, pe lângă formele Hoțul, Huțul și variante ca Uțul, Huțuleac (deja formă ucrainizată!), sau chiar Guțuleac (formă rusificată, având la bază una ucraineană!);

– localizarea spațială a unor antroponime actuale se regăsea, acum două veacuri și jumătate, dacă nu exact în aceleași arii (ținuturi/județe, localități, dacă nu aceleași, cel puțin în proximitatea lor!), în ținuturi aflate în vecinătate; nu mai cred(em), de ani buni, în antroponime specifice anumitor zone (a se vedea cele spuse mai sus, despre unitatea în timp și spațiu a onomasticii românești), dar anumite forme apar, mai frecvent, și în trecut, și azi, în anumite arii geografice;

– prezența antroponimului Paul, cu variante și derivate, în zone preponderent ortodoxe (precum ținuturile Cernăuți și Hotin), care confirmă opinia aceluiași N. A. Constantinescu, legată de derivarea acestei forme (românești, nu catolice!), din latinescul Paul(l)us;

– legat de vechimea latinească a unor manifestări de limbă, notăm absența lui h, chiar și în nordul Moldovei (iarăși, în ținutul Hotinului) – între ele, același Uțul, dar și alte forme; rămâne să lămurim dacă aceste forme sunt „la ele acasă” sau au fost aduse de migranți din alte zone românești (prima variantă pare plauzibilă, dacă luăm în considerare latinisme transnistrene ca roză, arină, șanti și altele, atestate nu doar în vecinătatea celor nord-basarabene, dar chiar la răsărit de ele!);

– am publicat, acum vreo 3-4 ani, un articol cu antroponime ce evidențiază migrațiile intra-regionale românești – Moldovean, Muntean, Ardelean, Ungurean și multe altele: se pare că, în Moldova istorică (de la Carpați la Nistru), urmare a existenței, multiseculare, a celor două entități „regionale” – Țara de Sus și Țara de Jos – au apărut antroponimele Susanu și J(i)osanu/Giosanu; nu am urmărit acest aspect în mod special, dar, din ce am constatat până acum, J(i)osanu/Giosanu apare (mai ales) în Țara de Sus, iar Susanu – în Țara de Jos. E o ipoteză la argumentarea căreia trebuie să mai „sap”!…

Stau îngrozitor de prost cu „rezervele de timp” alocabile diferitelor activități, însă, din puținul ce va (putea) rămâne, am să „rezerv” cât se va putea pentru inventarierea INTEGRALĂ a antroponimiei din această lucrare!

Un mesaj, echilibrat, pentru un jucător de golf… Sâmbătă, sept. 24 2022 

…transmis de domnul profesor Eugen Munteanu, către individul care joacă, încă, din păcate, „rolul” principal, în „filmul” (de neam-prost) – „Vacanță la Cotroceni” (pe banii, nervii, timpul și voturile fraierilor)!

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/domnule-presedinte-iohannis-stopati-falimentarea-invatamantului-public-romanesc–334075.html

Din păcate, nu împărtășesc optimismul și nici opinia favorabilă a domnului profesor, la adresa absentului/inexistentului de la Cotroceni, pre(a)ocupat, pe lângă jocul de golf, de vacanțele (de vară) la Miami, sau de pârtiile de schi (din țară sau de afară)!

Instantanee autumnale făgărășene Joi, sept. 15 2022 

Am ales câteva cadre care să surprindă viața orășelului de pe Olt. Este vorba, mai întâi, de locuri de (re)amintire, din ultimele aproximativ patru decenii, sau chiar mai mult…

Fosta Grădiniță nr. 2
Biserica Sfântul Nicolae (ctitorie brâncovenească)
Școala „Ovid Densușianu” (fosta Școală Generală nr. 2)
Biserica romano-catolică (La Pateri)
Biserica romano-catolică și Școala „Ovid Densușianu”
Colegiul Național „Radu Negru”
Colegiul Național „Radu Negru” și Biserica unitariană (stânga)
Biserica reformată
Fosta Școală generală nr. 1 (azi, suborrdonată Colegiului Național „Radu Negru”)
Secția maghiară a fostei Școli generale nr. 1 (lângă Biserica reformată)
Placa aniversară ce atestă vechimea fostei Școli generale nr. 1
Biserica greco-catolică
Clădirea Prefecturii Făgăraș (azi Poliția municipală)
Colegiul Național „Doamna Stanca”
Piața centrală (în fundal, Colegiul Național „Radu Negru”)
Strada Libertății (fostă Luterană) și Piața Centrală (în stânga, Primăria Făgăraș)
Piața centrală cu Casa Embacher (clădirea luminată)
Piața Mihai Viteazul, cu intersecția drumului spre cartierul Galați
Cetatea
Bustul Doamnei Stanca și Cetatea
Cetatea – intrarea dinspre nord

Acest „itinerar” ce a surprins, în bună măsură, zona centrală a orașului, a fost prilejuit de participarea la a XI-a ediție a Sesiunii Anuale Internaționale de Comunicări Științifice, organizată de Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, chiar în incinta Cetății, în perioada 7-9 septembrie. Deschiderea oficială a avut loc în Sala Tronului, după care au urmat comunicările, pe secțiuni.

Mai jos, câteva aspecte de la deschiderea oficială:

După deschidere, o parte a participanților s-a mutat în Turnul Thomori, pentru lucrările Secțiunii Istorie, iar cealaltă – în Salonul Principelui, pentru Secțiunea Patrimoniu. În cele ce urmează, prezentăm câteva secvențe de la această ultimă secțiune:

Având în vedere că aveam de prezentat o comunicare inclusă la cealaltă secțiune, am participat la lucrările Secțiunii Istorie, de unde, de asemenea, avem câteva imagini.

Multe discuții, stârnite de subiectele comunicărilor, au fost „aprofundate” în pauzele de cafea…

În ultima zi, pe lângă prezentare, am avut onoarea de a fi și moderatorul secțiunii.

Am avut chiar „ultimul cuvânt” 🙂 , deoarece comunicarea mea a fost chiar la urmă…

Prilej de a mulțumi tuturor – organizatori și participanți – pentru aceste zile „dense” în informații și legături profesionale și personale de durată!

Cum „itinerarul” nostru a avut și „tentă” istorică, amintim, la final că, azi 15 Septembrie, se împlinesc 106 ani de la intrarea Armatei Române în Făgăraș (15 Septembrie 1916). Intrarea a fost de scurtă durată, dar a „prefațat” Unirea de la 1 Decembrie 1918! În cinstea acestui eveniment, o stradă centrală a Făgărașului a fost numită, în perioada interbelică, 15 Septembrie. Denumirea a dispărut, însă, în perioada totalitară comunistă și, până acum, cel puțin, nu a mai fost readusă în actualitatea locală!

De asemenea, prezența, în „itinerar” a multor elemente cultural-religioase, aparținând nu doar românilor, ci și celorlalte comunități din localitate, este „legată” de tema prezentării, axată pe distribuția crono-spațială a structurii etno-lingvistice și confesionale a populației Făgărașului, la nivel de cartiere, pentru perioada de la atestarea documentară a așezării, până în zilele noastre (adică, peste șapte secole).

Începe Școala! Luni, sept. 5 2022 

Astăzi, mai devreme ca în anii trecuți, dar tot mai târziu decât în alte țări 🙂 , începe Școala! Tuturor celor implicați – elevi, părinți, cadre didactice, personal auxiliar și/sau implicat, într-un fel sau altul în activitatea școlară – sănătate, pace și mult succes!

Goodbye, Gorby! Miercuri, aug. 31 2022 

Azi a trecut în lumea drepților Mihail Sergheevici Gorbaciov, alintat de occidentali Gorby. Pentru contribuția sa la democratizarea vieții politice la finalul secolului trecut, incluzând și desprinderea de comunism a țărilor central- și est-europene (inclusiv a României!), dar și pentru sprijinirea politicii de dezarmare nucleară (alături de și împreună cu partenerii americani) va rămâne în istorie ca o personalitate deosebită!

Aici, o prezentare a acestuia:

https://agora.md/stiri/106862/eu-in-acest-caz-sunt-cu-isus-hristos-despre-primul-si-ultimul-presedinte-al-urss-in-termeni-mai-putin-politici-foto-video

Dumnezeu să-l ierte! Odihnească-se în pace!

Ziua Limbii Române Miercuri, aug. 31 2022 

Sărbătorim astăzi Limba Română. Acum 33 de ani, la 31 August 1989, legislativul (încă sovietic) de la Chișinău a decis aprobarea „legii cu privire la limba de stat”, consfințind revenirea graiului românesc de peste Prut la grafia latină. Dacă a existat o Revoluție Română în anul 1989, ea a început nu la Iași, Timișoara sau București, în Decembrie, ci în August, la Chișinău!

Aducem și două link-uri, primul legat de cum sărbătoresc românii din dreapta Tisei (nordul Maramureșului) în această zi:

A doua legătură este un reportaj de peste Prut, legat de reacțiile stârnite în sudul Basarabiei (Găgăuzia) și în Transnistria de adoptarea legislației referitoare la limba română:

https://agora.md/stiri/106869/portia-de-istorie-trei-impresii-despre-limba-romana-in-republica-moldova-la-trei-decenii-de-la-trecerea-la-grafia-latina-carduri

LA MULȚI ȘI FRUMOȘI ANI, GRAI ROMÂNESC!

Imagini de la Balcic Miercuri, aug. 24 2022 

Capela Stella Maris noaptea
Cuibul Liniștit noaptea
Cascada
Capela Stella Maris

Pagina următoare »