Am prezentat aici şi, mai ales, aici, câteva idei legate de reorganizarea administrativă a ţării. Rezumând, aceasta ar trebui să cuprindă, de la nivelul NUTS 1 al Uniunii Europene (3 macroregiuni) până la NUTS 4, 7 regiuni, 20 de judeţe (plus Capitala, asimilată acestui nivel) şi 76 de ţinuturi.

Recent, preşedintele ţării a avansat ideea trecerii de la Parlamentul bicameral de azi (cu Camera Deputaţilor şi Senat) la unul unicameral (probabil, ar urma să dispară Senatul, care nici nu a existat de la început, fiind creat în 1864, şi a mai fost, întâi suspendat, în 1938 şi, ulterior, desfiinţat, în 1946). Mai mult, propunerea de referendum pe care şeful statului o are în vedere, specifică şi că numărul parlamentarilor va scădea la circa 300.

Imediat au apărut voci care au specificat că o astfel de propunere ar fi inutilă, mai ales dacă va fi supusă votului plebiscitar şi adoptată, fiindcă în 2012 Uniunea Europeană ne va obliga să reînfiinţăm, din nou, Senatul… Cei care susţin această idee trimit la o directivă comunitară… Unde o vor fi aflat – nu ştiu, fiindcă pe pagina cu legislaţia Uniunii Europene – http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm – nu există un asemenea text. Poate, cei care au ştire de el ne dau şi sursa exactă unde se găseşte faimoasa directivă ce ar obliga statele membre să aibă parlament naţional bicameral. Altfel… cam miroase a manipulare….

Şi totuşi… Să nu se creadă că sunt de acord cu preşedintele ţării. În nici un caz. Rămân doar la ideea că România are două camere legislative cu prea mulţi deputaţi şi că, păstrând structura bicamerală a Parlamentului, putem umbla niţeluş la norma de reprezentare parlamentară. Astfel, un deputat ar putea fi reprezentantul a circa 100000 de locuitori (în loc de 60000 în prezent), iar un senator ar reprezenta aproximativ 300000 de cetăţeni (în loc de 140000 astăzi).

Astfel, numărul de deputaţi ai României ar ajunge la 217, la care s-ar adăuga măcar 4 ai românilor de peste hotare şi reprezentanţii minorităţilor care nu reuşesc să-şi aleagă reprezentanţii prin vot (18 în prezent). Deci, în total – 239 deputaţi, faţă de 334 astăzi. Deputaţii ar urma să fie desemnaţi de colegii uninominale, trasate la nivelul ţinuturilor (cel puţin câte unul de ţinut), însumând între 6 şi 13 deputaţi de judeţ (19 pentru Capitală).

Senatorii ar urma să fie doar 72, faţă de 137 în prezent. Colegiile uninominale s-ar trasa la nivel de judeţe, fiecare judeţ urmând să fie reprezentat de un număr de 2-4 senatori (6 pentru Bucureşti). Fiecare regiune va avea între 7 şi 20 de senatori. La aceştia se vor adăuga şi doi senatori pentru românii din afara ţării. Total: 74 senatori.

Însumând, România ar rămâne cu un Parlament bicameral, alcătuit din 239 deputaţi şi 74 senatori, adică 313 parlamentari (faţă de 471 în prezent).