Mihai Șora, Omul, a plecat spre Ceruri!… Sâmbătă, feb. 25 2023 

Fără categorie Paganel 21:07

Azi a plecat dintre noi filosoful, Omul Mihai Șora!… O prezentare a activității Domniei Sale se poate urmări aici.

De vorbă cu domnul academician Mihai Șora, în Piața Unirii, lângă statuia lui Alexandru Ioan Cuza, 10 decembrie 2017

Drum lin spre Ceruri!

Dumnezeu să-l ierte! Odihnească-se în pace!

 

O reacție de toată lauda… Miercuri, feb. 15 2023 

Fără categorie Paganel 20:05

… venită din partea Ligii Studenților din Iași. E interesant și util de citit tot mesajul, care arată că viitorul societății umane, în general și al celei românești, în special, arată, totuși bine! E îmbucurător și dătător de speranțe faptul că tinerii susțin păstrarea adevăratelor reprere moral-creștine ale societății! Mesajul este clar, mai ales pentru personUlitățile aflate, dintr-o eroare, și complet trecător, în „fruntea” țării!… Cinste studenților, rușine personUlităților!

Ca de obicei, atragem atenția „poliției gândirii”, că, „până la noi ordine”, în România, conform Constituției țării și Declarației Universale a Drepturilor Omului, libertatea de exprimare este garantată!

 

Ziua Poetului Grigore Vieru… Marți, feb. 14 2023 

Fără categorie Paganel 17:23

Poetul basarabean Grigre Vieru s-a născut la 14 februarie 1935… Ar trebui omagiat pentru cât a luptat, nu doar „cu condeiul”, ci mai ales cu fapta, pentru libertatea și unitatea colțului de Românie de dincolo de Prut… Așa apare, într-o scurtă prezentare, a altor români năpăstuiți, cei din regiunea Cernăuți… Noi îl omagiem pe cel care, atât de profund și grăitor ne-a spus „Și-atunci când taci, taci tot în limba ta!” ori „Nu suntem săraci de-avere, / Ci săraci de mângâiere!”, tot prin versuri, cu o „Scrisoare din Basarabia”

Cu vorba-mi strâmbă şi pripită

Eu ştiu că te-am rănit spunând

Că mi-ai luat şi grai şi pită

Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.

În vremea putredă şi goală

Pe mine, frate, cum să-ţi spun,

Pe mine m-au minţit la şcoală

Că-mi eşti duşman, nu frate bun.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot şi prea târziu,

Mi-e dor de voi si vă sărut.

Credeam ca un noroc e plaga,

Un bine graiul cel sluţit.

Citesc azi pe Arghezi, Blaga –

Ce tare, Doamne-am fost minţit!

Cu pocăinţă nesfârşită

Mă rog iubitului Isus

Să-mi ierte vorba rătăcită

Ce despre tine, frate, am spus.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot şi prea târziu,

Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Aflând că frate-mi eşti, odată

Scăpai o lacrimă-n priviri

Ce-a fost pe loc şi arestată

Şi dusă-n ocnă la Sibiri.

Acolo-n friguroasa zare,

Din drobul mut al lacrimii

Ocnaşii scot şi astăzi sare

Şi nu mai dau de fundul ei.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot şi prea târziu,

Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Sursa: https://www.povesti-pentru-copii.com/poezii-pentru-copii/grigore-vieru/scrisoare-din-basarabia.html

 

De ce nu – un fond de hartă a Lumii, la nivel regional? Vineri, feb. 10 2023 

Fără categorie Paganel 21:07

Tocmai am terminat de inventariat (și prelucrat, în mare) datele antroponimice legate de răspândirea numelui românesc Barbură, cu diferitele sale variante și derivate… Deja a devenit o regulă ca înregistrarea datelor să înceapă, după documentarea în literatura de specialitate – unde „are cuvântul”, ca întotdeauna, „patriarhul” onomasticii românești, N. A. Constantinescu cu al său valoros Dicționar onomastic românesc (dublat, de această dată, de informațiile din Micul dicționar onomastic al lui Christian Ionescu) – urmată de documentarea, la nivel comunal și județean, pentru spațiul românesc. Fiind vorba, de ani buni, de o analiză onomastică trans- și multi-scalară, se trece, apoi, la „culegerea” datelor, la nivel regional, atât pentru spațiul carpato-balcanic („obicei” mai vechi), cât și (mai recent) pentru „Europa foarte mare” (cu tot cu Siberia), în paralel cu consemnarea informațiilor pe țări, la nivel mondial.

De obicei, în câteva cazuri, se mai fac „ajustări” și la nivelul spațiului românesc (am găsit unele variante și derivate la nivel mondial care nu erau consemnate în sursele de documentare românești). Acum, lucrând la această documentare (care a dat rezultate extrem de interesante!), m-am întrebat, în timp ce consemnam datele la nivel regional mai mult decât european (inclusiv siberian): de ce să nu lucrăm la nivel regional pentru o cât mai mare parte din Lumea contemporană?

Dacă, la nivel politico-electoral, nu se pune, deloc, problema de a lucra cu decupajul regional al unor state totalitare – de pildă, la nivelul provinciilor Chinei comuniste!, pentru că, să-mi fe cu iertare, nu văd ce „diferențe” se pot găsi, în plan electoral, între partidul comunist și… partidul comunist! – totuși, la nivelul altor tipuri de date (demografice, sociale, economice, culturale, onomastice), informațiile mai detaliate pot fi un real câștig. Așa, ca o „paranteză”, „mă mâncau” buricele deștelor să „deschid” o abordare regională pentru Brazilia, de pildă (la nivel de state federale), deoarece, la nivelul multor variante ale lui Barbură (și ale altor nume!), apar multe similitudini cu formele asemănătoare și/sau identice din spațiul românesc!… Va rămâne, însă, să „deschid paranteza” (și viitorul „front de lucru”) cu ocazia colectării datelor electorale braziliene… 🙂

Deocamdată, rămânând „la subiect”, apare întrebarea: care să fie limitele între care s-ar încadra entitățile naționale de nivel regional, în cazul Terrei? Dacă, pentru Uniunea Europeană (în particular) și Europa (în general) – fără Rusia! – se evidențiază, frecvent, unități administrative (de nivel NUTS2 sau echivalente) cu suprafața de câteva zeci de mii de kmp și populația de câteva milioane de locuitori (cu excepțiile de rigoare!), în cazul celorlalte continente (la care se adaugă și Rusia) lucrurile stau oleacă diferit. Demografic, se poate „merge” pe dimensiuni similare, dar, în cazul suprafețelor entităților administrative, „pragul” trebuie să fie mai ridicat, putând depăși, ca medie, 100 de mii de kmp. „Cestiunea” rămâne în studiu și cred că va trebui să „pun ordine” cât de curând, din acest punct de vedere…

Să luăm, de exemplu, cazul continentului american… Aici, ca o altă „paranteză”, observ, de ceva vreme, că se vorbește de „Americi”, ca și cum ar exista nu UN CONTINENT AMERICAN, ci mai multe (cel puțin două: America de Nord și America de Sud). Regret să fi ajuns la anii în care să rostesc expresia „pe vremea mea…”, dar, atunci când am mers eu la școală, exista O SINGURĂ AMERICĂ, exact cea pe care o „(re)descoperise”, în 1492, Cristoforo Colombo, alias Cristobal Colon, sau, pe românește, Cristea Porumbel… 🙂 , după ce fusese „descoperită”, câteva secole mai devreme, în jurul anului 1000,de Eric cel Roșu, ori, de romani, acum vreo două milenii, sau, mai sigur, acum câteva zeci de mii de ani, de strămoșii amerindienilor și inuiților ce veneau dinspre Siberia… Oricum, atunci când Amerigo Vespucci și-a dat seama că nu putea fi vorba, la vest de Atlantic, de „Indii”, ci de „un mondo n(u)ovo”, o „Lume Nouă”, de la numele lui i s-a spus AMERICA, fără determinative („de Nord”, „de Sud”, etc/șamd/șcl)!… Așa zice și sigla Comitetului Internațional Olimpic, care are 5 cercuri olimpice, unul fiind „arondat” AMERICII!… Nu mai insist asupra argumentelor de natură geografică în susținerea unității Americii sau la cele de natură (geo)politcă (există o singură Organizație a Statelor Americane!), dar, dacă e nevoie, se poate reveni!…

Deci, în America, mai exact, în partea sa centrală (apropos, în cazul „divizării” Americii, unde intră partea sa centrală???), statele de acolo – Guatemala, El Savador, Honduras, Nicaragua, Costa Rica, Panama – au suprafețe ce se încadrează între câteva zeci de mii de kmp și puțin peste 100 de mii de kmp… La scara de reprezentare (sau, în „limbaj calculatoristic”, la rezoluția imaginii), în ce măsură s-ar putea vedea diviziunile administrative ale acestor țări? Situația este similară și în America Centrală insulară, unde numai Cuba depășește „pragul” de 100 de mii de kmp. Cât de vizibile (și de lizibile) ar fi reprezentările cartografice cu subunitățile administrative ale acestor țări?

Chestiunea merită o atenție specială, lucru de care urmează să ne ocupăm! 🙂

 

O nouă etapă în cartografierea diferitelor realități geografice… Sâmbătă, feb. 4 2023 

Fără categorie Paganel 21:22

Am reluat, „după ani și ani” (vorba celor de la formația Compact!), inventarierea răspândirii antroponimului Carp, lăsată oarecum nefinalizată cu prilejul primei documentări… Era vorba de completarea repartiției numelui la nivel mondial pe țări și de documentarea (cam „de la zero”!) la nivel regional, în spațiul carpato-balcanic… Fiindcă, pentru inventarierea numelor vechi creștine românești, introdusesem, deja, și nivelul regional (pan)european, care, la lista unităților spațiale cuprindea și (toate) entitățile rusești de acest nivel (deci, și cele siberiene), m-am gândit că n-ar fi rău să procedez la fel. Asta, și pentru că, între atestările vechi, antice ale lui Carp, apar și două mențiuni, în forma Carpus: un discipol al Sfântului Apostol Paul (probabil, de origine balcanică, poate, chiar dobrogeană), devenit episcop în Veria Traciei (sărbătorit în calendarul ortodox), și un altul care, în veacul al doilea, tot ca episcop, în Asia Mică, la Thyatira, a fost martirizat… Deci, între timp, documentarea legată de numele Carp se întrepătrunde (și) cu cea legată de numele vechi creștine românești (asta putând să explice, între altele, și de ce anume acest antroponim a rămas singurul la nord de Dunăre ce îi amintește pe traco-daci din vechiul trib al carpilor!)…

Alaltăeri am terminat dcumentarea… Exista, deja, ceva material cartografic la nivel regional, nu doar pentru spațiul carpato-balcanic, ci pentru toată Europa (să-i zicem „mare”, deoarece include și partea europeană a Rusiei, țările din Caucaz, toată Turcia, plus Ciprul)… Doar că, ieri dimineață, m-am gândit că n-ar strica să „completez” fondul de hartă și cu partea siberiană a Rusiei… Deoarece, însă, la datele electorale la nivel regional pentru Europa, am, deja, date inventariate despre alegerile atât din Rusia țaristă (1906-1917), cât și din perioada sovietică, ce includ și partea asiatică a ex-URSS, așa că am adăugat și actualele state central-asiatice, foste sovietice, plus Mongolia… Căutând lista cu unitățile administrative de nivel regional lăsată, acum vreo 10 ani ca „rezervă” am fost uimit să descopăr că aveam exact aceleași țări (deja și cu coduri fixate pentru fiecare regiune!)… A urmat, apoi, prelucrarea fondului de hartă cu regiunile siberiene și central-asiatice… În fine, după definitivarea activității și verificarea (cu Philcarto) a funcționalității fondului de hartă, l-am „lipit” de Europa (mare), atât la aceeași scară, cât și ca medalion (la o scară mai mică)… Ambele tipuri de fond de hartă au fost completate, în cazul României, atât pentru „regiunile de dezvoltare”, cât și pentru regiunile istorico-geografice românești…

Facem mențiunea că, aducerea Siberiei și a Asiei Centrale la aceeași scară, la regiunile europene, induce riscul ca reprezentările cartografice să devină greu lizibile pentru unitățile administrative europene (de dimensiuni teritoriale mici), pe când, alăturarea acestor zone geografice ca medalion (la o scară cam de 3 ori mai mică) permite atât vizibilitatea informației cartografice la nivel regional în Europa, cât și pentru Siberia și zona central-asiatică.

La final, tocmai am verificat și viabilitatea fondurilor de hartă (cu datele legate de numele creștine vechi românești): funcționează! Deci, putem trece la treabă! 🙂

P.S. Am salvat undeva și fonduri de hărți (de „lucru”), la nivel regional, atât pentru America, cât și pentru Asia, Africa și Australia-Oceania… Există un fond de hartă pentru America de Nord anglo-saxonă (la nivel de state, pentru Statele Unite, și de provincii și teritorii, pentru Canada), dar el trebuie completat cu statele mexicane și sunt necesare fonduri de hărți (la nivel regional) și pentru Brazilia, Argentina, R. Sud-Africană, India, Japonia, Australia, Noua Zeelandă… Devine posibilă chiar crearea unui fond de hartă „unic”, la nivel regional, pentru toată Lumea… Date se vor găsi, deși va „dur(e)a” introducerea lor în calculator: problema principală, însă, nu e asta, ci dacă va „duce” calculatorul atâta volum de informații! 🙂