Despre semnificația termenilor „moș” și „bătrân” Duminică, dec. 8 2019 

Se pare că una dintre semnificațiile vechi ale termenului „moș” – de sorginte autohtonă, traco-dacă, se leagă (și) de calitatea de membru al Sfatului Bătrânilor. După intrarea în uz a cuvântului „bătrân” de origine latină, sensul articolului fost preluat de acesta, în vreme ce, cuvântul „moș” a păstrat alte semnificații. Între acestea se numără una foarte veche – legată de moșul întemeietor al unui sat de țărani liberi. La numele acestuia – Șerban, Pop(a), Bucur, Botoș, Andrieș și altele – s-au adăugat sufixe ca -ești și/sau -eni/-ani, rezultând toponime ca Șerbănesti, Popești, București, Botoșești/Botoșani, Andrieșeni, etc, al căror sens, în general, era de „comunitate de țărani liberi, al cărei întemeietor (rămas, adesea, legendar) era cel cu numele amintit”.

Antroponime derivate de la numele Sfintei Ecaterina Luni, nov. 25 2019 

Astăzi, în calendarul creștin-ortodox este prăznuită Sfânta Muceniță Ecaterina. Prilej, pentru noi, de a spune câteva cuvinte despre antroponimele derivate de la numele acesteia.

Numele apare, la noi, din Evul Mediu, în forme ca Ecatarina, Catarina, Catirina/Catrina, Icaterina și altele. De la aceste forme, feminine, s-a format și una masculină, Catrinu, de la care au derivat Catrinescu, Catrinoiu, Muntele Catrinului – supranume folosit de aromâni pentru Muntele Olimpului, sau Codrii Catrinului, derivate de la numele așezării păstorești Ecaterina, situată la poalele acestuia. Dacă tot am amintit de toponime derivate, să menționăm că asemenea nume de locuri există și la românii nord-dunăreni: Catrinari, în Bucovina.

Ca forme antroponimice derivate mai amintim: Trina, Trinea, Trincă, Trincea, Trincu, Trincoi, Trâncă, Rina, Cătrin, Cătrina, Cătrânău, Catrea, Cătrea, Cătreanu, Cătrior. Acestea au și derivate toponimice, cum sunt Trinu sau Cătriorești.

Sub influență străină (germană, rusă, maghiară) s-a ajuns la forme precum Cati, Cata, Catea, Cătița, Căta (notată și la românii din Banatul sârbesc), Catu, Cătescu, Cătilă, Cătina (formă prezentă și la aromâni), Catina, Catinca, Tinca, Cătincea, Catoiu, Cătuiu, Cătuț, Cătuța, Cătoca și altele. De la acestea au derivat și toponime cum sunt: Căteasca, Cătulești, Cătina, Tinca, Cătuțul.

De la forma cu l, derivat din r – prezentă atât în română, cât și în albaneză, spaniolă, italiană și maghiară – Cătălina, au rezultat: Catalin, Catalina (formă atestată și la aromâni), Cătălina, Catelina, Cătălin, Cătălina, Cătălinoiu.

Sfârșit de An (Vechi), început de An (Nou)… Luni, dec. 31 2018 

A trecut anul 2018… Au mai rămas câteva clipe dintr-un an ce putea fi mai bun, dar și mai rău… A trecut, cu bine, zicem noi, în condițiile date, și Centenarul Marii Uniri, pe care, până în ultima zi a anului, ne-am străduit să-l cinstim cum se cuvine! Să cinstim memoria înaintașilor noștri, care și-au dat viața pentru Țară, pentru neam, pentru credința strămoșească și pentru pământul sfânt, dar și pentru democrație, bun-simț, anti-corupție, corectitudine, caracter și coloană vertebrală!… Nu știm cât de bine vom fi reușit, dar asta o va aprecia Viitorul și, mai ales Cel de Sus!

Acum, la cumpăna dintre ani, să (ne) urăm, pentru toți, Țării și Lumii, pace, sănătate, bucurii, tihnă și toate cele dorite! AN NOU 2019 FERICIT! LA MULȚI ANI!

Tradiții de Anul Nou din Bobicești (Oltenia) Luni, dec. 31 2018 

Crăciun în Valea Timocului Luni, dec. 31 2018 

Vrearea – Cârciun cu vreari Luni, dec. 31 2018 

Colind din Garvăn (Dobrogea) Luni, dec. 31 2018 

Surorile Osoianu – Colinde din Transnistria Duminică, dec. 30 2018 

Grupul de datini și obiceiuri „Cercănelul” din Borșa – Colinde din Maramureș Sâmbătă, dec. 29 2018 

Ansamblul folcloric „Opincuța” din Chișinău – Datini și obiceiuri de iarnă din Moldova Vineri, dec. 28 2018 

Pagina următoare »