A fost definitivată gruparea partidelor pe orientări („familii”) politice, la nivelul tuturor alegerilor românești. De mai multă vreme făcusem acest lucru pentru alegerile de deputați. Au urmat alegerile locale, cele prezidențiale și senatoriale. Având toate aceste alegeri – plus plebiscitele și referendumurile – în ordine cronologică, au fost ușor de adus toate datele în mai multe foi de lucru Microsoft Excel 2003. Pentru concordanța cu datele pe partide politice, acestea au fost aduse pe aceleași intervale: 1831-1877, 1879-1899, 1901-1918, 1919-1928, 1929-1941, 1946-1987, 1990-1996, 2000-2007, 2008-2014, 2016-2020, atât pentru informațiile în valori absolute, cât și pentru datele procentuale. Familiile politice în care se grupează partidele românești sunt: extrema stângă (cu partide comuniste), social-democrații, ecologiștii, liberalii, conservatorii (cu tot cu formațiunile creștin-democrate), extrema dreaptă (incluzând și partidele naționaliste), minoritățile (cu tot cu formațiuni regionaliste), plus alte partide și independenți.
Lucrarea amintită – ONOMASTICON THRACICUM– a fost publicată de cercetătorul Dan Dana, în anul 2014, la Atena, în seria Μελετήματα. Titlul complet al lucrării este Onomasticon thracicum: répertoire des noms indigènes de Thrace, Macédoine orientale, Mésies, Dacie et Bithynie, acesta exprimând intenția autorului de a acoperi aria de locuire a neamului tracic, în ce privește componentele sale.
Lucrarea, cuprinzând 457 pagini, numeroase hărți este structurată astfel: după Introducere, care include Istoriografia onomasticii trace, Sursele: date vechi și noi, Onomastica tracă și Principiile de selectare/introducere a numelor din lucrare în cadrul acesteia, cea mai importantă parte este Repertoriul propriu-zis, care formează baza lucrării (peste 400 de pagini), cu numele ordonate alfabetic. Este vorba de aproximativ 1500 de nume, purtate de peste 7 mii de oameni, atât din spațiul carpato-balcanic (tracic) propriu-zis, cât și în restul Imperiului roman. La final se află câteva suplimente – cuprinzând nume incomplete și incerte – și mai multe anexe, incluzând indexul de frecvențe, numele trace cele mai populare și un index invers, precum și tabelul hărților din cuprinsul operei.
Deja, de la apariția sa, lucrarea m-a incitat, dar, cum abia de curând – după unele… peripeții – am intrat în posesia ei, a face o recenzie după rigorile științifice (nu că aceasta n-ar fi astfel!) și mai ales, într-o publicație de specialitate după 7 ani de la publicare, e cam târziu… Așa încât mă limitez la a o semnala aici, cu câteva adaosuri legate de preocupările proprii cărora această lucrare le va servi din plin.
Este vorba de inventarierea, în format Microsoft Excel, dacă nu pe secole, măcar pe intervale istorice: înainte de Christos, primele secole creștine (I-III), perioada finală a antichității (secolele IV-VI), care se încheie atât cu dispariția reperelor onomastice trace, cât și cu a tracilor propriu-ziși. Apare, însă, o problemă: inventarierea să se facă după provinciile romane (sau, în general, la nivelul entităților politice din acea vreme) sau la nivelul unităților de tip regional de azi (NUTS 2 și/sau echivalent)? De asemenea, dacă un nume, atestat într-o regiune (din afara spațiului tracic, carpato-balcanic), se știe/se precizează că este provenit dintr-o arie a acestui spațiu, se notează și în regiunea unde e consemnat și în cea carpato-balcanică, sau doar într-unul din aceste locuri? Și dacă da, în care dintre ele?
După rezolvarea acestor probleme și inventarierea propriu-zisă (urmată și de prelucrarea datelor) mă pot gândi și la realizarea hărților cu aceste nume trace…
Deocamdată, am timp să mă gândesc (și) la aceste chestiuni, deoarece, pe „lista de așteptare” sunt, deja, destule alte teme de lucru!…
– Mi-au spart maşina, mi-au furat totul… şi volanul, şi pedalele, şi schimbătorul de viteze, totul… Peste 5 minute, îşi dă cu palma peste cap şi sună iar la poliţie: – Vă rog să ma scuzaţi, m-am urcat în spate!
Poianetu' lui Iocan 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.