De când datează rotacizarea lui „l” în spațiul carpato-balcanic? Duminică, apr. 29 2018 

În limba română, în toate dialectele sale (deci, și în cele balcanice), rotacismul lui l este un fenomen general. Astfel, termenii latini solem, salem, gelis, caelis, angelus, cavula, etc. au devenit, în română, soare, sare, ger, cer, înger, cavură/ga(v)ură. S-au conservat asemenea forme și în cazul unor termeni de origine dacică, deveniți, în română, abur, măgură, mazăre, viezure și alții, după cum o demonstrează formele albaneze asemănătoare, în care s-a conservat (I. I. Russu, 1981). Mai mult, există și toponime – Sărună, Vârgaria, Cavura/Găvuri, Bihor/Bihar -, dar și antroponime – Nicoară/Nicăruș/Nicuruș – derivate din forme cu l: Salona (numele roman al orașului Thessaloniki/Salonic), Bulgaria, Cavula, respectiv *Nicola (rezultat din latinul Nicolaus sau din grecescul Nikolaos). În cazul toponimelor, cu excepția lui Găvuri – notat de Ion Conea în Munții Retezatului și a lui Bihor/Bihar – prezent în nord-vestul României de azi, respectiv estul Ungariei, toate celelalte se întâlnesc în zonele locuite de aromâni și/sau meglenoromâni. Forma Bihor apare, însă, și în Muntenegru, arie geografică locuită în trecut de morovlahi/morlaci, strămoși ai istroromânilor de azi (S. Dragomir, 1959). În cazul patronimelor, dacă Nicoară apare la dacoromâni, formele Nicăruș/Nicuruș se consemnează la aromâni (N. A. Constantinescu, 1963).

Prezența acestor forme, în toate dialectele limbii române sugerează faptul că transformarea lui l în r s-ar fi putut produce înaintea anului 1000, după care legătura între dacoromâni și macedoromâni/aromâni s-a rupt. Toponimul aromânesc Vârgaria sugerează faptul că transformarea l>r se putea produce chiar în secolele VII-VIII, după apariția în Balcani a (proto-)bulgarilor türcici și slavizarea lor de către bulgarii slav(ofon)i de azi. Prezența lui â sugerează, pe de altă parte, că, în slava vechilor bulgari slavofoni, numele țării lor devenise *Bâlgaria și că s-a transformat în Bălgaria (denumirea țării balcanice de azi în limba bulgară) după slavizarea și a unui important contingent de români balcanici, de la care bulgarii de azi l-au preluat pe ă (sunet de origine traco-dacică, păstrat în toate dialectele românești, prezent și în albaneză, în forma ë), în vreme ce â/î este slav, fiind împrumutat de români, odată cu asimilarea unor grupuri de slavi.

Dar, de când va fi început această transformare l>r? Un posibil răspuns ne poate fi dat de numele castrului roman Arutela, atestat prima dată în anul 138 d. Hr. și localizat pe Olt, în aria orașului Călimănești, județul Vâlcea. Cum această fortificație romană făcea parte din limes Alutanus, este de presupus că forma inițială, derivată de la numele (daco-)roman al Oltului – Alutus/Aluta, va fi fost *Alutela. În acest caz, fenomenul rotacizării lui l în r ar data chiar de la începutul romanizării traco-dacilor (prima parte a secolului al II-lea d. Hr.) și putem bănui că, în nordul Olteniei de azi cel puțin, exista o arie (sub)dialectală care aplica acest rotacism.

 

Reclame

Semnificația sufixului -escu/-ești Vineri, apr. 27 2018 

În onomastica românească, acest sufix are sensul de „urmaș al lui…” Popa, Ion, George, etc , în cazul antroponimelor Popescu, Ionescu, Georgescu și altele, sau de „așezare locuita de urmașii lui…” – în cazul toponimelor Popești, Ionești, Georgești ș.a.m.d.

Se pare însă că, în Banat și Oltenia, sufixul menționat ar fi avut și semnificația de „originar din…”, așa cum par să ateste antroponimul Obersterescu (derivat de la forma germană Obersteyer = Stiria Superioară,  azi în Austria), prezent în Banat, patronimul oltean Gălățescu  (menționat de Ion Conea la Târgul Jiu, cu sensul de originar din Galați-Făgăraș), dar și oiconimul doljean Dioşti, probabil, inițial *Di(i)uăști  (= sat întemeiat de originari din Diiu/Vidin).

No Doubt – Don’t speak Joi, apr. 19 2018 

Mai există „poporul” român? Miercuri, apr. 18 2018 

Încercați să faceți un „sondaj”: câți concetățeni de ai noștri sunt dispuși să facă precum maimuța, pentru 1000 de euro? Mă tem că majoritatea vor răspunde afirmativ …

Părinteasca dimândare (Constantin Belimace) Marți, apr. 17 2018 

Părinteasca dimândare

Ni-asprigiură cu foc mare

Fraţ di mumă şi di-un tată,

Noi, Armâni di eta toată,

Di sub plocile di murmințî

Strigă-a noștri buni părinţî:

„Blăstem mari s-aibă-n casă

Cari di limba-a lui s-alasă.

Cari-şi-alasă limba-a lui

S-lu-ardă pira-a focului,

Şi s-dirină viu pri loc,

Să-li si frigă limba-n foc

El în vatra-li părintească

Fumealia s-nu-şi harisească;

Di fumeli curuni s-nu başe

Nicu în leagăn sî nu-nfaşe.

Cari fudze di-a lui mumă

Şi di părinteasca-li numă,

Fugă-li doară-a Domnului

Și dulţeamea-a somnului!“
 

Părinteasca blestemare

Porunceşte cu foc mare

Fraţi de-o mumă şi de-un tată,

Noi, Armâni din vremea toată,

De sub lespezi de morminți

Strigă ai noştri buni părinţi:

„Blăstem mare să aibă-n casă

Care de limba lui se lasă.

Care îşi lasă limba lui

Ardă-l para focului,

Chinui-s-ar viu pe loc,

Frige-i-s-ar limba în foc

El în vatră-i părintească

De prunci să nu fericească;

De familie cununi să nu sărute

Prunc în leagăn să nu-nfaşe.

Care fuge de a lui mumă

Şi de părintescul nume,

Fugi-i-ar dorul Domnului

Şi dulceaţa somnului!“

 

Jessica Jay – Casablanca Luni, apr. 16 2018 

Queen – The Show Must Go On Duminică, apr. 15 2018 

John Lennon – Imagine Sâmbătă, apr. 14 2018 

Paul McCartney – Hope of Deliverance Vineri, apr. 13 2018 

Compact – Fata din vis Joi, apr. 12 2018 

Pagina următoare »