O anumită parte a lumii – formată în bună măsură din snobi şi alţii asemenea lor – este, credem, la curent, cu un scandal, despre care, în ce mă priveşte, am aflat întâmplător… Iată, însă, ce scrie aici:

„Madonna este atat de suparata ca nu i-a fost acceptata cererea de adoptie a lui Mercy James, fetita de 4 ani, incat este hotarata sa cumpere tot statul african Malawy, potrivit publicatiei britanica Daily Squib.„O sa cumpar tot statul Malawi”, tuna si fulgera Madonna. Si, potrivit unor apropiati ai acesteia, regina pop nu s-a multumit doar cu amenintari, ci a trecut si la fapte. Cantareata a demarat deja negocierile in acest sens cu presedintele malawian caruia i-ar fi propus 125 de milioane $ pentru ca statul sa-i revina ei.

 

Judecatoarea africana Esme Chombo a respins cererea de adoptie inaintata de Madonna sub pretextul ca diva pop nu locuieste in Malawi, lucru care contravine legii din acest stat. De asemenea, magistrata a tinut cont si de faptul ca Madonna a ajuns in aceasta tara doar cu cateva zile inainte de proces. Regina muzicii pop nu a fost de fata in momentul in care s-a dat verdictul, aceasta fiind reprezentata de avocatul sau, Alan Chinchilla.   

Se pare ca atunci cand a aflat decizia judecatoarei, Madonna a inceput sa faca scandal. „Ce? Ei stiu cine sunt eu? Faceti-mi legatura cu bancherii mei! O sa cumpar bomba asta si o s-o botez «tara Madonnei»”, ar fi amenintat ea. „Daca vor sa fiu rezident, o sa le arat eu ce inseamna asta!”, ar fi completat cantareata.”

 

Am respectat, întocmai, textul citat (inclusiv, mai ales, lipsa semnelor diacritice – o dovadă de lipsă de respect faţă de limba română a unor aşa-zişi „jurnalişti”).

Nu ştim în ce măsură personajul respectiv are dreptate, dar, această atitudine scoate în evidenţă convingerea sa că ar fi un fel de „buric al Universului”… Ia să facem, însă, un picuţ de statistică… Mai întâi, facem precizarea că, aşa cum se afirmă aici, Pământul are o „vârstă” de 4,5 miliarde de ani. Conform aceleiaşi surse, ultima perioadă a erei Cenozoice (Kainozoice) este Cuaternarul. Acesta se caracterizează printr-un eveniment important, respectiv apariţia omului… Dar, Cuaternarul reprezintă, după aceeaşi sursă, 1,8 milioane de ani. Asta înseamnă că, întreaga istorie a umanităţii reprezintă 0,04% din istoria planetei…

Pe de altă parte, aici, se afirmă că toţi oamenii care au trăit, de-a lungul timpului, pe „Planeta Albastră”, până în anul 2002, însumează circa 106,5 miliarde locuitori, dintre care, oamenii aflaţi, azi, în viaţă, ar reprezenta circa 6,2% (am actualizat datele la nivelul anului 2009, rezultând circa 107 miliarde – suma tuturor oamenilor, respectiv circa 6,7 miliarde – toţi cei aflaţi, azi, în viaţă). Deci, cei aproximativ 107 miliarde de oameni – totalitatea umanităţii – înseamnă 0,04% din istoria Pământului. Cât o fi însemnând un singur om, fie el oricine (şi nu dăm exemple, ca să nu se creadă că facem reclamă gratuită sau… anti-reclamă)? Să mai facem un calcul: 0,04% împărţit la 107 000 000 000 oameni este egal cu: 0,0000000000003738317757009345794392523364486!

Să „traducem” ce zice statistica?… Păi zice că, oricine dintre cei care se cred „buricul Universului”, mulţi dintre ei, cu obrazul mai gros decât şoricul porcului şi cu un evident comportament de neam-prost, reprezintă „imensa” cantitate de 0,0000000000003738317757009345794392523364486 din istoria planetei. Planetă care, deşi, zilnic, în fiecare oră şi secundă, este „bătută în cap”, la propriu, de milioane şi miliarde de fiinţe bipede care, păşind pe suprafaţa sa, practic, îi mai „dau” câte un picior „în cap”, ne suportă, ca specie întreagă şi ne şi ignoră complet, din moment ce, cu atâtea miliarde de oameni în „spinare”, nu s-a abătut nici cu un milimetru de la orbita sa!… Mai putem adăuga, pentru aceiaşi fiecare „0,0000000000003738317757009345794392523364486” ce se consideră „ombilico del Mondo” că Pământul fără oameni a putut trăi, peste 4 miliarde de ani, dar umanitatea fără Pământ – ba! Iar dacă, prin absurd, Pământul ar exploda, umanitatea nici măcar „în aer” nu s-ar mai afla, fiindcă şi atmosfera terestră – mulţumită căreia, respirând, putem trăi – nu ar mai avea de cine să fie „ţinută” în „preajma” Pământului, în lipsa atracţiei gravitaţionale a acestuia…

Cu alte cuvinte, ar fi bine ca fiecare să stea, frumos, „în banca sa” şi să-şi vadă „lungul nasului” propriu şi personal. Vechii greci numeau acest fapt, de a-şi vedea fiecare „lungul nasului”, „simţul măsurii”, iar, la noi, la români, de multă vreme, se vorbeşte despre bun-simţ, „cei 7 ani de acasă”, etc… Asta fiindcă, după cum se vede, fiecare dintre închipuiţii „burici ai Pământului” reprezintă – şi, cu scuzele de rigoare, (ne) repetăm, ca să priceapă şi ei („Repetitio mater studiorum est.” – ziceau strămoşii noştri romani)! – 0,0000000000003738317757009345794392523364486 din istoria Pământului, adică o foarte mică „picătură” dintr-un mare „nimic”!