Orchestra „Lăutarii” – Hora Mare Joi, oct. 22 2020 

Ansamblul din Ceahor-Cernăuți – Pe ulița satului Miercuri, oct. 21 2020 

Ansamblul Cordăreanca – Pe ulița satului Marți, oct. 20 2020 

Unele repere metodologice legate de inventarierea scrutinelor românești Luni, oct. 19 2020 

Facem precizarea că, deși majoritatea elementelor ce vor fi menționate mai la vale, sunt legate de perioada antebelică, există numeroase altele aflate în legătură cu perioada interbelică sau chiar și cu cea comunistă. Majoritatea elementelor se referă la alegerile locale, dar sunt multe cele care au legătură cu scrutinele parlamentare și, câteva, chiar cu plebiscitele desfășurate la începutul perioadei antebelice.

Mai întâi, cu prilejul altor căutări prin calculator, am dat peste primele fotografii ale unor pagini din Monitorul Oficial. Ele datează din vara anului 2004… Eram tentat să cred că nu există poze atât de vechi, legate de sursele de documentare în domeniul electoral, dar mi-am amintit că, deja, mai de dinainte, prin toamna lui 2003, începusem să „adun” date despre alegerile românești postdecembriste, efort materializat în apariția, puțin înainte de susținerea publică a tezei de doctorat (2005), a primului articol propriu cu asemenea tematică… Deși efortul principal, până în decembrie 2005, era legat de realizarea tezei de doctorat, probabil am găsit răgaz, de pe-atunci, să încep măcar documentarea în domeniul electoral, documentare reluată în anii 2006-2007 (când a fost inventariat, tot la BCU, o mare parte din materialul documentar legat de alegerile parlamentare, plebiscite și referendumuri) și completată ulterior, fie prin reveniri la BCU, fie prin documentări online, fie, chiar prin deplasări în acest scop (la București, în noiembrie 2011, la Biblioteca Academiei Române).

Din fotografiile făcute la BCU, cu mai multe ocazii, m-am ales cu câteva mii de imagini… Foarte frumos, doar că, intrând într-un director cu asemenea imagini, numele unui fișier – să zicem „20200721_104809.jpg” nu-mi spune(a) nimic. Așa că, de prin septembrie, am început migăloasa și cronofaga muncă de redenumire a acestor imagini, fișierul menționat devenind „AL-J-23.10.1864-1.jpg”. „Codificarea” se referă la alegeri locale (AL), pentru consiliile județene (J), culese din numărul din Monitorul Oficial din 23 octombrie 1864 (stil vechi), pagina 1. Similar, alegerile parlamentare au devenit „AP”, dintre care, cele legate de Adunarea Deputaților au simbolul „D”, pentru Senat – „S” (sunt și situații când se publică, în aceeași pagină, date pentru ambele camere, și atunci am folosit prescurtarea „DS”), iar plebiscitele au primit un „P”. Normal, dacă despre un scrutin se vorbește în mai multe pagini, numerotarea lor s-a făcut în ordine crescătoare, începând cu cifra 1. Cum, uneori, s-a întâmplat să fotografiez de două ori (sau, chiar de trei!) aceeași pagină, numerotarea s-a făcut în continuare, chiar dacă, primele poze se opreau pe la cifra 4, dacă poza primei pagini din Monitorul Oficial era tot prima a fost numerotată, în continuare, cu 5: mai bine să am „dubluri”, că nu se știe niciodată! 🙂

În mod similar, exemplarele în format electronic, descărcate de pe diferitele site-uri – cele mai multe, de pe cele ale Bibliotecii Naționale a României și de pe cele ale BCU Cluj – au fost denumite fie cu prescurtări – de pildă, „MO”, pentru Monitorul Oficial – fie cu numele publicației, fără diacritice – „Romanul” – pentru ziarele numite Românul (au fost două – unul apărea la București, celălalt – la Arad), astfel încât, de pildă, numele „Telegraful 06.06.1876.pdf” se referă la numărul din ziarul Telegraful (de București) din 6 iunie 1876.

Ieri am încheiat operațiunea de „rebotezare” a celor peste 2500 de imagini. Pentru perioada antebelică, acestea acoperă, atât pentru alegerile legislative, cât și pentru cele locale, mai mult de jumătate din anii intervalului (32 de ani din 55, pentru intervalul 1864-1918), deși acoperirea este inegală (cel mai „pozat” an e 1907, cu peste 500 de imagini!). Sunt alți vreo 6-7 ani pentru care s-a salvat, integral, de pe Internet, tot ce era legat de alegeri, în anii respectivi, iar, în celelalte cazuri, fie e vorba de fotografii pentru intervale/luni/zile disparate, fie de colecții incomplete de publicații (nu doar din Monitorul Oficial, ci, mai ales din anii unde nu există pe Internet publicația și nici n-am reușit să o fotografiez la BCU, și din alte jurnale: Românul – București, Telegraful, Adevărul, Epoca, Lupta și chiar publicația Federațiunea, ce apărea la Pesta, dar care avea și informații despre alegerile legislative din România).

La fel s-a procedat și pentru perioada interbelică – pentru care am salvat, de pe site-urile amintite, date legate de alegerile locale. Cele legislative fie au fost xeroxate – mai ales în anii 2006-2007 – de la BCU, fie copiate direct în calculator. În fine, similar am procedat și în cazul perioadei comuniste: datele de la „alegerile” parlamentare (și, parțial, cele locale) au fost xeroxate din Scânteia și/sau România Liberă, în anii 2006-2007, iar cele locale lipsă – introduse direct în calculator, într-o altă „campanie” de documentare la BCU din anii 2014-2015. Între aceste documentări s-a „intercalat” o alta, la București (2011), unde am găsit, în Analele Parlamentare ale României, rezultatele alegerilor legislative (1831-1848) și componența Adunărilor din Moldova și Țara Românească din perioada „regulamentară” (1831-1852).

Revenind la pozele redenumite, tot ieri acestea au fost aduse, fiecare, în directoare speciale, pe ani. Acum mai rămâne să reiau fiecare an în parte și să introduc în calculator – acolo unde există! – rezultatele alegerilor locale (județene și/sau comunale)… Iar, pentru viitor, rămâne completarea cu fotografii a anilor sau a intervalelor de ani lipsă…

Ion Macovei – Pe ulița satului Duminică, oct. 18 2020 

Lăutarii și Zinaida Julea – Drag mi-i cântecul și jocul Sâmbătă, oct. 17 2020 

„Epilog” (aproape) legat de alegerile locale antebelice Miercuri, oct. 14 2020 

Așa cum anunțasem recent, acțiunea de inventariere a datelor legate de alegerile locale antebelice – din perioada 1864-1918 – s-a limitat, deocamdată, la anii în care au avut loc scrutine generale – fie doar de tip comunal, fie județene, fie de ambele… Într-un fișier vechi, creat cu mult înainte de publicarea Geografiei electorale există o foaie de lucru sintetică (un tablou, dacă-i putem spune așa) cu periodizarea vieții electorale românești, de la 1831 până azi (foaie de lucru care este, mereu, actualizată, după fiecare nou scrutin). Pentru intervalul menționat apar, acolo, ca ani electorali, 1864, 1866, 1869, 1870, 1871, 1874, 1876, 1878, 1880, 1883, 1884, 1888, 1890, 1891, 1895, 1899, 1901, 1905, 1907, 1911, 1912 și 1914.

Toți acești ani au fost inventariați și, în fiecare caz, s-au găsit date electorale, legate de un tip de scrutin sau altul… Ceea ce înseamnă că, deși, acum mai bine de 7 ani și mai înainte, în acțiunea de documentare pentru capitolul de geografie electorală românească din cartea amintită, nu am inventariat datele pentru alegerile locale (cu scopul creării bazei de date pentru perioada antebelică), dar am găsit cu corectitudine momentele electorale de acest tip… Aproape „cu corectitudine”, mai exact, deoarece, scrutinul din 1878 era trecut în anul următor (e posibil ca acolo să fi fost… derutat de faptul că, pentru Dobrogea, intrată în componența statului român puțin mai devreme, în noiembrie 1878, era posibil ca primul scrutin local să fi avut loc în 1879; în realitate, s-a desfășurat în decembrie 1878).

E un motiv de bucurie, ca, ținând cont de posibilitățile de acces la informația de acest tip de acum 7-8 ani și mai bine, să fi „scăpat” doar o greșeală, în lunga listă de ani electorali de mai sus… Nu e vreme, însă, de „sărbătorit”, deoarece datele deja inventariate trebuie introduse în calculator… Din păcate, nu pentru toți anii de mai sus, pentru că, mai ales înainte de 1890, datele electorale, dacă există, sunt incomplete, iar în multe cazuri – lipsesc (există doar mențiunea că s-au făcut alegeri, dar fără alte detalii…). Dacă, până pe la 1880, atât publicația statului român – Monitorul Oficial – cât și presa existentă atunci, au dat, pur aleatoriu informații despre asemenea scrutine, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, informația devine tot mai consistentă și (aproape) completă, nu doar în gazeta oficială, ci și în mass-media vremii.

Alegerile locale după 1989 Luni, oct. 12 2020 

Dacă tot am „trecut în revistă” acest tip de scrutine atât înainte de Primul Război Mondial, în perioada interbelică și în cea comunistă, să facem același lucru și pentru aceste confruntări electorale de după 1989.

Dacă, după căderea regimului totalitar, în Decembrie 1989, au fost instalate structuri provizorii, atât la nivel județean, cât și la nivel local, primele alegeri locale au avut loc în februarie 1992, la puțin timp după promulgarea, în 1991, a noii Constituții.

De la acel scrutin – al doilea la care am stat la coadă să votez, după primele alegeri postdecembriste din 20 mai 1990 – s-au mai desfășurat, până acum două săptămâni, alte șapte: toate în iunie, cu excepția celui din acest an, programat în septembrie. De asemenea, cred că este pentru prima dată când asemenea scrutine se țin cu regularitate, odată la 4 ani: 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016, 2020…

La fel, tot pentru prima dată, de fiecare dată, au fost alese atât structurile județene (consilii județene, uneori și președinții acestora, când nu au fost votați de consilierii județeni), cât și cele locale (consilii locale, primari). În intervalele precedente, fie se desfășurau decalat scrutinele județene de cele comunale (în perioada antebelică, asemenea decalări putând fi „înșirate” pe mai multe luni, iar în cea interbelică desfășurându-se la diferență de câteva zile sau săptămâni), fie cele regionale/județene aveau loc mai rar (de regulă, la 5 ani odată), iar cele comunale/orășenești/municipale – mai des (cu o cadență de doi ani sau de doi ani și jumătate).

Și o ultimă caracteristică: din 1992, cu regularitate, scrutinele locale au „prefațat”, cu câteva săptămâni/luni, alegerile legislative.

(Dez)interesul autorităților centrale față de Iași și față de Moldova… Duminică, oct. 11 2020 

„Grație inerției și nepăsării tuturor guvernelor […], Moldova și în special Iașul se află azi într’o mizerie mare. Dacă s’a făcut ceva dincolo de Milcov pe terenul cultural, în schimb s’a nesocotit cu desăvârșire dezvoltarea economică a Moldovei și a Iașului.”.

Probabil, vă este greu să ghiciți de când datează acest citat. Dacă n-ar avea ortografia de pe vremuri (de dinainte de venirea regimului comunist), s-ar putea zice că e o constatare de azi, deși ea e veche, poate nu „de când lumea”, dar, sigur, din perioada antebelică! Mai exact, citatul este dintr-un articol aflat în numărul din 19 mai 1899 (!), al publicației Adevărul, tipărit în Capitală…

Orice alte cuvinte sunt de prisos!

„Alegerile” locale în perioada comunistă… Sâmbătă, oct. 10 2020 

Deși n-ar trebui acordată atenție acestui tip de „scrutine”, am considerat că, fiind, totuși, o parte a istoriei electorale românești – ca și „alegerile” pentru „marea adunare națională” – e potrivit să spunem câteva vorbe și despre acestea…

Primele „alegeri” de acest fel s-au desfășurat la 3 decembrie 1950. Ulterior, până în 1969, s-au desfășurat mai multe asemenea „consultări electorale”, la început – din 3 în 3 ani, apoi, din 1956, de regulă, odată la 2 ani. Astfel, în 3 decembrie 1950, 20 decembrie 1953, 11 martie 1956, 5 martie 1958, 5 martie 1961 și 7 martie 1965, s-au desfășurat atât „scrutine” la nivel regional, cât și la nivel raional și local (orășenesc/comunal), în vreme ce, în 3 martie 1963 și 5 martie 1967, au avut loc doar „alegeri” locale (comunale). Din 2 martie 1969, nivelul de desfășurare a „scrutinelor” a (re)devenit cel județean, fiind păstrat și cel local (municipal/orășenesc/comunal). Dacă, după primele alegeri, de după revenirea la împărțirea administrativă pe județe (1968), regimul nu a mai convocat alt „scrutin” până în 9 martie 1975, ulterior, toate „alegerile” județene s-au derulat odată cu cele legislative – în 9 martie 1980 și 17 martie 1985 – iar cele locale (municipale/orășenești/comunale) au avut o periodicitate de doi ani și jumătate: pe lângă „consultările electorale” județene și legislative amintite fiind consemnate și cele din 20 noiembrie 1977, 20 noiembrie 1982 și 15 Noiembrie 1987. Ultimele menționate – din 15 Noiembrie 1987 – au coincis și cu revolta anti-regim a muncitorilor brașoveni, fiind „preludiul” ridicării populare din Decembrie 1989, care a „măturat” dictatura comunistă…

În ce privește rezultatele electorale, „alegerile” locale din această perioadă n-au avut vreo relevanță. Prezența la vot, după datele oficiale, a crescut de la circa 95% în 1950 la peste 99% – în ultimii ani ai regimului, chiar dacă există mărturii că alegătorii ignorau, în proporții însemnate, aceste „consultări electorale” (ca și pe cele legislative, de altfel). De asemenea, opțiunile politice în favoarea Frontului (Frontul Democrației Populare – 1950-1967, Frontul Unității Socialiste – 1969-1977, Frontul Democrației și Unității Socialiste – 1980-1989), controlat de Partid, au oscilat pe la 98-99%, scăzând, ușor, spre 97 sau 96%, după 1980… Diferența până la 100% o reprezentau voturile contra regimului, dar, cum acestea nu se puteau materializa în mandate locale, nu au avut nici o însemnătate efectivă… Toate mandatele de „aleși” în structurile locale au fost adjudecate de reprezentanții Frontului, dominat/controlat de Partid…

Ca și rezultatele „alegerilor” legislative, și cele ale „scrutinelor” locale s-au publicat, în toată perioada comunistă, nu în Monitorul Oficial, redenumit, după 1949, Buletinul Oficial, ci în organul Partidului, Scânteia…

« Pagina anterioarăPagina următoare »