La început de an școlar… Marți, Sep 12 2017 

Am participat, ca părinte, la deschiderea noului an școlar. Dincolo de nesincronizări – asupra cărora nu voi insista – din mesajele transmise celor prezenți, și, în primul rând, celor ce beneficiază de Educație, NU am auzit nici o referire la: formarea de caractere, de oameni cu bun-simț, cu competențe profesionale, onești, care să creadă în Dumnezeu (credința măsurându-se în fapte bune față de „aproapele” și nu în „bifarea condicii” la biserică!), ori care se respectă pe sine și activitatea lor, dar și pe cei cu care interacționează și munca lor!

Sper să pot reveni, dar nu promit, cu completări!

Dumnezeu să ajute întreaga planetă, Omenirea/Umanitatea/Omenia, România, pe români!

Actualizare (16 septembrie 2017)/Post-scriptum: Am revenit, mai cu seamă spre a explica sensul, motivația ultimei propoziții de mai sus:

1. Rusia face, de peste 3 ani, „turism cu tancul” la vecini de-ai săi, dar care sunt și vecini ai noștri (Ucraina)

2. Cei care ne „conduc”, din dorința de a scăpa de anchetele penale și chiar de condamnări, vând țara și „cumpără” cu bani (salarii, pensii) populația acesteia

3. Conflictul din Siria nu se va sfârși curând, fără un acord clar, cuprinzător, care să-i includă pe toți participanții, la „vedere” sau „ascunși”, iar un corolar al acestui conflict (dar și al miopiei și idioțeniei generate de pace și confortul material al occidentalilor) este proliferarea terorismului

4. Un nebun, „frate” ideologic cu Ceaușescu, lansează bombe (atomice!) și amenință lumea cu ele, profitând de complicitatea, de zeci de ani, a vecinilor (China, Rusia) și de impotența politică a Vestului.

Anunțuri

Despre reprezentarea parlamentară a maghiarilor din România (1919-2016) Duminică, Aug 20 2017 

În anul 2018 se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Reamintim, în acest an, s-au unit cu Țara Basarabia – la 27 Martie/9 Aprilie, Bucovina – la 15/28 Noiembrie și Ardealul, Banatul, Maramureșul, Sătmarul și părțile ungurene – la 18 Noiembrie/1 Decembrie. Ținând cont de reacția – nu tocmai inspirată – a conducerii UDMR, despre care am relatat aici, inclusiv în limba engleză (variantă verificată de domnul Eugen Vasilescu, căreia îi mulțumesc și pe acestă cale), în completarea acestor rânduri, vom veni cu mai multe exemple de cetățeni români de etnie maghiară care au reprezentat această minoritate în Parlamentul României. Am inclus în acest text doar datele legate de mandatele din Adunarea Deputaților (1919-1948), Marea Adunare Națională (1948-1989) și Camera Deputaților (din 1990 până azi). De asemenea, i-am inclus aici doar pe acei parlamentari maghiari care au avut mandat în legislativ cel puțin 5 legislaturi, consecutive sau nu. În paranteze, sunt trecute abrevierile formațiunilor politice* și perioada în care aceștia au avut mandat parlamentar.

  1. În perioada interbelică (1919-1939) – 7 deputați:

Jósika Ioan (LP/PP/PM, 1920-1938), Willer Iosef (PP/PM, 1920-1938), Bethlen György (PM, 1926-1938), Gyárfás Elémer (PM, 1927-1938), Jakabffy Elémer (PM, 1927-1938), Szentkereszthy Bela (PM, 1927-1938), Szabo Beni (PM, 1928-1938).

Media/deputat: 10 ani și o lună.

2. În perioada comunistă (1946-1989) – 12 deputați:

Banyai Ladislau (UPM/FDP/FUS, 1946-1975), Nagy István (UPM/FDP/FUS, 1946-1969), Takács Ludovic (UPM/FDP/FUS/FDUS, 1946-1980), Fazekas Janos (FDP/FUS/FDUS, 1952-1985), Kovacs György (FDP/FUS, 1952-1975), Uglar Iosif (FDP/FUS/FDUS, 1952-1989), Banc Iosif (FDP/FUS/FDUS, 1957-1989), Fazekas Ludovic (FDP/FUS/FDUS, 1957-1989), Szabó Emeric (FDP/FUS/FDUS, 1957-1980), Vida Geza (FDP/FUS/FDUS, 1957-1985), Fejes Iuliu (FUS/FDUS, 1965-1989), Gere Mihai (FUS/FDUS, 1965-1989)

Media/deputat: 28 de ani și 6 luni.

3. În perioada post-decembristă (1989-2016) – 9 deputați:

Borbély László (UDMR, 1990-2016), Kerekes Károly (UDMR, 1990-2016), Márton Árpád-Francisc (UDMR, 1990-prezent), Varga Attila (UDMR, 1990-2012), Antal István-János (UDMR, 1992-prezent), Kónya-Hamar Sándor (UDMR, 1992-2007), Kelemen Attila-Béla-László (UDMR, 1996-2016), Erdei Dolóczki István (UDMR, 2000-prezent), Kelemen Hunor (UDMR, 2000-prezent).

Media/deputat: 21 ani și 8 luni

De remarcat faptul că Márton Árpád-Francisc este veteranul deputaților maghiari din Parlamentul României, în care acesta a avut mandat, neîntrerupt, de la primele alegeri post-decembriste, până în zilele noastre. Recordmanul în ceea ce privește longevitatea este, însă, Uglar Iosif, care a avut mandat în Marea Adunare Națională 37 de ani (1952-1989), „ratând” doar primele două legislaturi postbelice (1946-1948, 1948-1952)!

*Abrevieri:

LP/PP = Liga Poporului, Partidul Poporului (1920-1926)

PM = Partidul Maghiar (1926-1938)

UPM = Uniunea Populară Maghiară (1946-1952)

FDP = Frontul Democrației Populare (1952-1969)

FUS = Frontul Unității Socialiste (1969-1975)

FDUS = Frontul Democrației și Unității Socialiste (1975-1989)

UDMR = Uniunea Democrată Maghiară din România (1989-prezent)

Despre (ne)reprezentativitatea „câștigătorilor” Miercuri, Iun 21 2017 

Azi s-a consumat o premieră: o formațiune (zisă) politică și-a dărâmat, prin moțiune de cenzură, propriul guvern. Acest „guvern” a fost învestit sub părinteasca „grijă” a șefului unui (așa-zis) partid politic din România. Acesta a decis, din motive de nimeni știute, să-și execute propriul executiv după nici jumătate de an de la învestire, printr-o moțiune de centură, pardon de cenzură, intitulată „România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor”.

Trecem acum peste faptul că România a fost (cât pe-aci să fie) confiscată în perioada când a fost promulgată și a fost în vigoare OUG 13, adoptată „noaptea, ca hoții”!…  Am vorbit despre asta la momentul oportun și chiar și după… Dar, a doua parte a titlului moțiunii merită ceva atenție. Democrație, după https://dexonline.ro, înseamnă, citez:

DEMOCRAȚÍE, democrații, s. f. Formă de guvernare în care supremația aparține poporului – Din fr. démocratie.

Termenul pornește de la sensul primar: „puterea poporului”. Voi lega această „putere” a poporului de „votul românilor”.

Vot-mandate 1990-2016

Astfel, după datele oficiale legate de alegerile legislative din ultimii 27 de ani, actuala coaliție are cea mai modestă susținere populară, atât ca număr de alegători care i-a votat (coloana 5), cât și ca procent din totalul alegătorilor înscriși pe liste (coloana 12), după cum arată tabelul de mai sus! Deci, tovarăși, supuși ai vechilului și ai unui șef de minuscul grupuscul, despre ce „democrație”, despre ce „vot al românilor” vorbiți dumneavoastră? A, poate vreți să „vorbiți” despre „votul” cetățenilor români de etnie maghiară din UDMR, formațiune cu care ați „negociat” o adevărată „trădare de țară”… Rușine, jigodiilor!

Ciobănia (și marinăria) salvează România! :) Duminică, Apr 30 2017 

Reacții vesele după ce un vapor cu oi a lovit crunt un vas (de spionaj) rusesc:

http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-21738570-revarsare-umor-internet-dupa-incidentul-naval-din-marea-neagra-batalia-ovine-aparut-balada-miorita-varianta-marinareasca.htm

Unirea Basarabiei cu România: 1918-2017 Luni, Mar 27 2017 

Pe 27 Martie/9 Aprilie 1918, Sfatul Țării – Parlamentul Republicii Democratice Moldovenești – întrunit la Chișinău, a votat Unirea Basarabiei cu România. Acest act a arătat calea de urmat și pentru bucovineni și ardeleni, care au făcut același pas spre sfârșitul aceluiași an, 1918, ducând la crearea, pentru 22 de ani, a României Mari!

185 de ani de la primele alegeri parlamentare în spațiul românesc Miercuri, Ian 18 2017 

În urma Tratatului de pace de la Adrianopol (1829), ce a pus capăt unui conflict ruso-otoman, în Principatele Române – puse, pe lângă suzeranitatea otomană, sub protectoratul Imperiului țarist, s-au desemnat Adunări Obștești Extraordinare (numite), la București și la Iași (1831). Acestea au lucrat la redactarea unor reglementări cu caracter constituțional, sub coordonarea lui Pavel Kiseleff, guvernator al Principatelor (1829-1834). Aceste reglementări au devenit cunoscute sub numele de Regulamentul Organic. În Țara Românească, Regulamentul Organic a fost adoptat la 1 iulie 1831, iar în Moldova – la 1 ianuarie 1832.

Nu este în intenția noastră să detaliem prevederile Regulamentului Organic, care a slujit ca reglementare constituțională până la Revoluția de la 1848-1849 și, în parte, a fost menținut până la declanșarea Războiului Crimeei (1853-1856). Totuși, ne vom mărgini să consemnăm o premieră, în viața politică parlamentară a Principatelor Dunărene: în iulie 1831 s-au desfășurat primele alegeri legislative în Țara Românească, în urma cărora au fost aleși, prin vot, 41 de deputați ai Adunării Obștești de la București, iar în ianuarie 1832, în același mod, au fost desemnați cei 35 de membri ai Adunării similare de la Iași. Precizăm că, dintre statele din spațiul carpato-balcanic, doar în Grecia mai avuseseră loc alegeri parlamentare (în 1829), scrutinul românesc din 1831-1832 situându-se puțin după primele alegeri legislative desfășurate în noul stat independent vest-european Belgia (unde primele alegeri parlamentare au avut loc în 1830). Mai notăm și faptul că, începând din acești ani, s-au desfășurat și primele scrutinuri locale (doar în mediul urban) pentru desemnarea consiliilor locale, în fiecare oraș, numite Sfat orășenesc.

În consecință, chiar dacă Parlamentul României nu se bucură azi de un nivel prea ridicat de încredere din partea cetățenilor, totuși, să reținem acest moment de debut al vieții politico-electorale moderne din spațiul românesc!

Unul – sau două – momente de aducere-aminte! Joi, Dec 22 2016 

În urmă cu 27 de ani, am scăpat de dictatura comunistă, întruchipată, timp de aproape o jumătate de veac, de „odiosul și sinistra”, mai exact, „cuplul” Nicolae și Elena Ceaușescu! Este un moment de pioasă aducere-aminte și de reculegere în memoria celor care au ieșit în stradă – la Chișinău, Iași, Timișoara, Arad, Lugoj, Oradea, Cluj, Brașov, Sibiu, Făgăraș, București și în multe alte localități ale spațiului românesc, în memorabilul an 1989 și dintre care o parte nu au mai revenit nicicând, trecând în lumea îngerilor… Ei au strigat „Vom muri și vom fi liberi” și au/am fost LIBERI!… Ce-au strigat tinerii de azi, pe 11 decembrie/ „Hai la club!”, „Hai la bere!”. „Stăm acasă că e urât afară!”, etc., șamd, șcl…

Nu judec pe nimeni! Este un proverb (printre multele altele) la români: „Fiecare doarme cum își așterne!” Se pare că ne-am „așternut” deja… Să le fie „de bine”… Ceilalți – căutați de emigrați!…

În altă ordine de idei, anul ce stă să se încheie (mai are mai puțin de 10 zile) este unul important, chiar dacă nu pare. S-au împlinit, în cursul lui, 185 de ani de la primele alegeri legislative în spațiul românesc! Este un prilej de aducere-aminte, cu respectul și considerația față de înaintașii care, în Țara Românească, în iulie 1831 și în Moldova, în ianuarie 1832, au desemnat, întâia dată, prin vot, membrii legislativelor de la București și Iași, PRIN VOT! Avem noi, românii, și antecedente mai vechi, dar nu este locul/momentul să vorbim despre aieste isprăvi, acum! Însă, dacă a fi, cu doar un an în urma primelor alegeri legislative din Belgia și doar în urma primului scrutin legislativ din spațiul carpato-balcanic (cel din Grecia, din 1829) înseamnă ceva în Europa, păi, haideți, doamnelor și domnilor, să ne lăudăm cu asta, că avem cu ce ne lăuda! Suntem, astfel, înaintea Imperiului austriac (austro-ungar, din 1867), a Imperiului otoman, a Imperiului țarist, a Germaniei, Italiei, a Serbiei, Muntenegrului, Bulgariei și a încă altor câteva state europene (și nu numai!), din acest punct de vedere!

Au trecut 29 de ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor brașoveni Marți, Noi 15 2016 

Astăzi se împlinesc 29 de ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor de la (pe atunci) uzinele „Steagul Roșu”, „Tractorul”, „Rulmentul”, „Hidromecanica” și altele (scuze pentru eventualele omisiuni!) din Brașov, împotriva regimului dictatorial al clanului Ceaușescu. Un modest omagiu celor care au fost hărțuiți, anchetați, amenințați, bătuți, persecutați, doar pentru că și-au dorit să fie LIBERI!

Presa românească nu a acordat, până la această oră (20,00, ora Bucureștilor) nici o atenție acestui eveniment!… RUȘINE!

Votați Maia Sandu! Vineri, Noi 11 2016 

Cu puțin timp înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, adresez cetățenilor cu drept de vot din cel de-al doilea stat românesc, de la est de Prut, îndemnul: VOTAȚI MAIA SANDU!  Dacă doriți să scăpați de umbra nefastă a Moscovei, de ocupantul rus, mergeți la vot și manifestați-vă opțiunea pentru MAIA SANDU!

Despre votul universal la români Luni, Oct 31 2016 

Această postare este prilejuită, pe de-o parte, de faptul că, în urmă cu câteva zile, am urmărit un film legat de mișcarea sufragetelor din Regatul Unit, pentru recunoașterea dreptului la vot pentru femei, intitulat Sufragette (la finalul filmului este trecută în revistă o listă cu mai multe țări unde a fost acordat acest drept, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, unde România nu apare). Pe de altă parte, acest material are o oarecare legătură și cu situația actuală: ieri s-a desfășurat primul tur al primului scrutin prezidențial din mileniul al treilea, în care președintele Republicii Moldova este ales prin vot direct, de către cetățeni și nu indirect (de către legislativul de la Chișinău). Unul dintre candidații rămași în turul al II-lea, Maia Sandu, ea însăși femeie, a remarcat că mai mult de jumătate dintre alegătorii prezenți la vot sunt femei. De asemenea, dintre cei 9 candidați înscriși la primul tur, 5 aparțin „sexului frumos”. Mai facem precizarea că textul de mai jos a fost publicat, în anul 2013, în cuprinsul cursului de Geografie electorală, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Anii 1917-1918 au fost caracterizaţi de o puternică efervescenţă revoluţionară, manifestată mai ales în Europa, fapt ce a dus la prăbuşirea imperiilor multinaţionale (Imperiul ţarist – 1917), Imperiul austro-ungar, Imperiul german – 1918, Imperiul otoman – 1920). Astfel, ţinuturile româneşti aflate sub stăpânire străină s-au putut desprinde de imperiile sub dominaţia cărora se aflau şi să decidă Unirea cu Ţara, în anul 1918. Atât în Basarabia, cât şi în Bucovina şi la vest de Carpaţi, adunările care au decis Unirea au fost desemnate pe cale electivă, în Basarabia şi Bucovina fiind aleşi şi reprezentanţi ai minorităţilor, în Transilvania şi Banat – delegaţi ai mai multor formaţiuni politice (ca şi în Basarabia), Ardealul având în comun cu regiunea pruto-nistreană şi desemnarea în legislativul regional a unor femei deputat. Mai mult, electoratul ardelean şi bănăţean a inclus şi femeile printre alegători. Astfel, primele femei intrate în legislativ au fost Elena Alistar-Romanescu, deputat ales în Sfatul Țării de la Chișinău, în toamna anului 1917, din partea Blocului Moldovenesc, pentru județul Cetatea Albă. Un an mai târziu, pe 1 Decembrie, a fost ales, la Sibiu, Marele Sfat Național Român din Transilvania (un legislativ regional care a funcționat până în aprilie 1920). În acest organ legislativ transilvan, a fost aleasă și dr. Elena Lemenyi-Rozvan, din partea social-democraților ardeleni, ca deputat de Sibiu.

Deși a fost cerut cu insistență în Parlamentul României Mari, dreptul de vot pentru femei nu a fost legiferat, pentru Adunarea Deputaților și Senat, femeile primind drept de vot abia în 1938 (folosit, însă, doar de o parte dintre ele, la ultimele alegeri legislative interbelice, din vara anului 1939, însă într-un context politic dominat de dictatura regală), dar, din 1929, femeile cu știință de carte au avut drept de vot la alegerile locale (drept exercitat începând cu scrutinul din 1930).  Generalizarea dreptului la vot pentru toate femeile din România s-a realizat tot într-un context totalitar – de această dată – de extremă-stânga, s-a realizat după a doua conflagrație mondială, începând cu scrutinul legislativ din noiembrie 1946. Unul dintre puţinele câştiguri ale acestor alegeri a fost reprezentat de generalizarea votului universal pentru toţi alegătorii de peste 21 de ani (inclusiv pentru femei). În cursul perioadei totalitare, vârsta de la care s-a acordat dreptul la vot a coborât la 20 de ani (1948) şi apoi la 18 ani (1952), acest prag fiind menţinut şi după prăbuşirea regimului comunist.

Pagina următoare »