Stille Nacht, heilige Nacht Sâmbătă, dec. 7 2019 

Sfântul Nicolae – bucuria copiilor (colind) Vineri, dec. 6 2019 

Andrea Bocelli – Adeste Fideles Joi, dec. 5 2019 

Despre oină Miercuri, dec. 4 2019 

Oina, considerată „sport național” românesc, a apărut în Evul Mediu, în vremea domniei lui Vlaicu Vodă , în 1364, o altă atestare, după Dicționar enciclopedic (1993-2009), înregistrându-se în 1763. Jocul, apărut, probabil, în lumea păstorească, este reglementat în 1899 – când s-a publicat Regulamentul de joc, în Monitorul Oficial. În perioada în care a fost ministru, Spiru Haret decide introducerea oinei în școli (1897-1899). În anul 1932, ia ființă Federația Română de Oină, care a fost reactivată după 1950, iar jocul mai era practicat în școlile din țară și în partea finală a perioadei comuniste.

După 1989, jocul multisecular este în vizibil declin…. Ciudat mod de a ne manifesta „mândria” și „atașamentul” față de sportul național românesc, considerat de unii, dacă nu ca „strămoș” al baseball-ului american, oricum, foarte apropiat ca reguli de acesta! După unele opinii, niște emigranți români din Ardeal ar fi ajuns prin anii 1850-1860 în Statele Unite și, ar fi pus bazele unui sport, înrudit cu oina, preluat, din 1857 de localnicii americani, sub numele de baseball – aserțiune pe care o privim, totuși, cu circumspecție.

Despre practicarea acestui joc pare a vorbi și oiconimul Oinacul, localizat în sudul țării, în actualul județ Giurgiu. Localitatea este atestată prima dată în 1843, așa cum menționează N. Stoicescu, în Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România. I. Țara Românească, vol. 2, București, 1970, p. 460). Toponimul este un derivat, cu sufixul -ac, întâlnit și în termeni precum malac, mârzac, porumbac, dar și în toponime ca Albac.

Sloop John B – Beach Boys Cover Marți, dec. 3 2019 

SUBCARPAŢI & Surorile Osoianu – Colind / Limba Română Luni, dec. 2 2019 

Ce treabă are patronimul Adrian cu Sfântul Andrei? Duminică, dec. 1 2019 

Aflu că, ieri, pe net, de Ziua Sfântului Andrei, destulă lume a felicitat și pe purtătorii numelor Adrian, Adriana, cu variante și derivate, deși, între cele două nume nu este absolut nici o legătură, nici ca origine, nici ca semnificație!

Astfel, Andrei, este de origine greacă, fiind un derivat din cuvântul andros = bărbat. La rândul său, Adrian, este de origine latină, evoluat din Hadrianus = de la (Marea) Adriatică. Iar, pentru cei ce vor să-i sărbătorească pe purtătorii ultimului nume, o pot face, la 26 august! După N. A. Constantinescu (1963), în Synaxarul din 1697, Adrian era celebrat la 17 aprilie și 26 august, în vreme ce forma derivată, Andrian – fără legătură cu Andrei, ci influențată de fonetismul greco-bizantin, cu nd în loc de d – era marcată la 3 februarie! Deci, nici o legătură cu data de 30 Noiembrie și cu atât mai puțin cu Sfântul Apostol Andrei.

Pentru mai multe detalii, a se vedea N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963, p. 4 (pentru Adrian), respectiv, 11-12 (pentru Andrei).

Corala „Armonia” (Constanța) – Colindul Sfântului Andrei Sâmbătă, nov. 30 2019 

Liviu Vasilică – Cântec de cătănie Sâmbătă, nov. 30 2019 

Brian Wilson – God only knows Vineri, nov. 29 2019 

Pagina următoare »