Sarmalele Reci – Adrian Băsescu Joi, iun. 25 2020 

Despre ipocrizie și nesimțire Marți, iun. 23 2020 

O temă de „dezbatere” – deși, după cum este prezentată pare, mai mult de „zbatere” – este legată de așa-zisele „pensii speciale”. Nu contează ale căror categorii sunt și dacă sunt, sau nu, „constituționale”… De bun-simț NU SUNT, în nici un caz. Să vină cineva dintre beneficiarii unor asemenea ultra-privilegii și să demonstreze, argumentat, cu dovezi de bun-simț, de bună-credință că, atunci când, în țară, sunt peste două milioane de pensii mai mici de 1000 de lei, lor „li se cuvine” o „pensie” într-un asemenea cuantum! Să dovedească faptul că acea „pensie” mai mult decât nesimțită – prin disprețul sumei ei, alăturată la pensia minimă, de 704 lei! – se bazează pe contributivitatea deținătorului, și ca sumă, și pe baza vechimii sale în „câmpul muncii”!… În locul „misecuvenismului”, devenit, la unii – ipocriți și nesimțiți, în același timp! – sunt necesare buna-cuviință, smerenia, simțul măsurii!… Are cine să le „întroneze” în această țară, sau, iarăși, vorbim degeaba???

Dacă tot am ridicat problema acestor pensii nesimțite, să precizăm că, așa cum e scris aici – ideea nu-mi aparține, dar subscriu integral! – citez:

– pastrat pensiile magistratilor
– taiat pensiile TUTUROR celorlalti speciali (taiat partea “speciala” si lasat doar maxim un salariu minim pe economie ca supliment la partea contributiva sau maxim 704 lei, cat e pensia minima).
– la magistrati, eliminate pensiile speciale ale celor care nu au minim 25 de ani vechime EFECTIVA de magistrat (ca acum au si perioada “asimilate”, cat au fost si altceva decat magistrati: grefieri, avocati, consilieri juridici, etc)
– plafonat partea suplimentara din pensia speciala a magistratilor la maxim 2-3-4 salarii minime pe economie. SAU: facut cuantumul pensiei speciale maxim X% din valoarea salariului mediu pe ultimii CINCI ani (nu pe ultima luna sau pe ultimul an salarial).

Nu „impozitări” de X %, nu tot felul de chestii de „coafare” a nesimțirii, ci măsuri clare, de genul celor de mai sus care, culmea, au avantajul de a fi și legale și constituționale!

Și, dacă am ajuns la chestiunea pensiilor nesimțite, nici cei cu salarii nesimțite nu trebuie uitați! Am vorbit, în van, cu aproximativ un deceniu în urmă, despre cum văd eu așa-zisa lege a salarizării unitare, care, în forma în care a fost definitivată atunci a fost și rămâne o mare porcărie. Eram – și sunt și azi – de acord cu un coeficient de 1,2-1,5 mai mare la venituri pentru anumite categorii profesionale, la același nivel al studiilor, aceeași pregătire și aceeași vechime – recte, militari, medici, magistrați, dar nu mai mult! Pe ce criteriu, de exemplu, un conțopist, ofițer, care n-a fost niciodată într-un teatru de operațiuni, ridică salarii extrem de mari și se pensionează undeva între 40 și 50 de ani, având dreptul ca, pe lângă pensie – tot din alea nesimțite – să se mai și angajeze ca să ia salariu, cumulat cu pensia??? Dacă altcineva ar face asta și respectivul ar fi în locul multora dintre cei cu salarii mici, cum s-ar simți???

Iar, pe lângă salariul de bază, orice alte sporuri – de muncă grea, de periculozitate, de toxicitate sau/și de performanță – să se acorde, cu bună-credință, pe baza unor rapoarte, oneste, corecte, nu pline de minciuni, cum se obișnuiește în prezent! De ani de zile, contează nu OMUL (angajatul), ci HÂRTIA (raportul)! De exemplu, dacă scrii „am făcut cutare activitate”, chiar dacă ea nu e efectiv realizată și vine un control, totul e în regulă. Dacă, în schimb, devotat activității, îți faci treaba, dar uiți/nu mai ai răgaz să scrii „am făcut activitatea cutare” și vine controlul, ești sancționat!… Pe de altă parte, am atras atenția, public, cu mai bine de un an în urmă, că „raportările” din zilele noastre seamănă, tot mai mult, cu cele despre „producțiile-record la hectar” din ultimii ani ai dictaturii comuniste! Am întrebat, direct, dacă celorlalți nu le e rușine, dacă nu s-au săturat să mintă – LINIȘTE MORMÂNTALĂ!…

P.S. O veste pentru „aleșii neamului (prost)”: să vină la Parlament pro-bono, așa cum, timp de un secol, între 1831 și 1931, deputații și senatorii Țării NU primeau salariu de parlamentar. A venit premier Nicolae Iorga – mare istoric, nimic de zis, dar o nulitate ca om politic – și a decis, în 1931, ca parlamentarii să fie plătiți de la buget!… Propun să se revină la situația de dinainte de 1931 și, cei care (se) vor parlamentari, să facă acest lucru fără salariu, din dragoste de Țară!

Bere Gratis – Noapte caldă Luni, iun. 22 2020 

Olimpiada 1980, Moscova: România bate URSS la handbal masculin Duminică, iun. 21 2020 

Cupa Mondială, 1994: România – Argentina 3-2 Sâmbătă, iun. 20 2020 

Slavonske lole – Kukunješće Vineri, iun. 19 2020 

Slobodan Božinović – Melodii rumânești din Timoc (cimpoi) Marți, iun. 16 2020 

Glossă (Mihai Eminescu) Luni, iun. 15 2020 

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi și nouă toate;
Ce e rău și ce e bine
Tu te-ntreabă și socoate;
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ține toate minte
Și ar sta să le asculte?…
Tu așează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deșarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naște
Și o clipă ține poate;
Pentru cine o cunoaște
Toate-s vechi și nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul și pe patru,
Totuși tu ghici-vei chipu-i,
Și de plânge, de se ceartă,
Tu în colț petreci în tine
Și-nțelegi din a lor artă
Ce e rău și ce e bine.

Viitorul și trecutul
Sunt a filei două fețe,
Vede-n capăt începutul
Cine știe să le-nvețe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă și socoate.

Căci acelorași mijloace
Se supun câte există,
Și de mii de ani încoace
Lumea-i veselă și tristă;
Alte măști, aceeași piesă,
Alte guri, aceeași gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera și nu ai teamă.

Nu spera când vezi mișeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăși
Între dânșii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăș:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momește în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă știi a lor măsură;
Zică toți ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgești nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera și nu ai teamă;
Te întreabă și socoate
Ce e rău și ce e bine;
Toate-s vechi și nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

Versuri preluate de aici: https://www.poezie.ro/index.php/poetry/245361/index.html

Slobodan Božinović – 40 de ani de muzică Luni, iun. 15 2020 

Vasile Pandelescu – Supărat am fost de mic Duminică, iun. 14 2020 

Pagina următoare »