De la începutul acestui an, activitățile referitoare la evidențierea semnificației geografice a toponimelor făgărășene au intrat într-o nouă fază, pe care o pot numi de toponimie istorică. Aceasta, deoarece, utilizând sursele documentare – hărți istorice și topografice, planuri de localități, diferite lucrări de inventariere a toponimelor vechi (colecții de documente, înregistrări statistico-fiscale: urbarii, conscripții, anuare, liste electorale, etc.) – a apărut posibilitatea consemnării acestor nume pe hărți a-temporale, ce includ denumiri apărute și folosite de-a lungul mai multor epoci/perioade istorice…

Trecând, pe lângă hidronimele legate de denominarea rețelei hidrografice din zona actualului municipiu Făgăraș, și toponimele consemnate, în ultimele 3-4 secole, în sursele documentare menționate, mi-a atras atenția un nume, localizat la sud-vest de oraș, pe limita cu satul Hurez, comuna Beclean. Pe ridicarea topografică josefină, din 1766, numele în cauză apare în forma Prilazul, în vreme ce inventarierea realizată, un secol mai târziu (1864-65), de Pesty Frigyes, consemnează formele Prilogia/Prilozsa, transpusă în română în Prilogia (Bordi Zsigmond Lorand, 2019). Conform https://dexonline.ro/, prilaz este consemnat ca variantă a lui pârleaz, iar prilog/priloagă, ca variată a lui pârloagă.

Dacă semnificația ultimului termen – pârloagă – este cea de curătură, ierburi crescute pe un teren arabil necultivat, definiția dată de inventarierea de acum mai bine de un secol și jumătate a toponimelor din Țara Făgărașului (Pesty, 1864-65), ne îndreaptă spre primul înțeles – a lui pârleaz (cu varianta sa, prilaz): „luncă argiloasă, smârcoasă, lipsită de valoare și neproductivă”. O luncă nu prea poate deveni pârloagă, mai ales dacă a fost, mereu, neproductivă… În schimb, dată fiind și poziția locului, la limita cu satul vecin, Hurez, poate avea, fie și… metaforic, semnificație de pârleaz = Trecătoare îngustă peste un șanț, de obicei acoperită cu puțin pământ, pentru a permite trecerea unui om pe partea cealaltă. Mai mult, Dicționarul limbii românești, elaborat de A. Scriban (1939), menționează că forma prilaz este consemnată în Oltenia și Transilvania…

Așadar, forma toponimului este cea consemnată pe harta austriacă, acum mai bine de 250 de ani: Prilazul.

Publicitate