La mai vechea chestiune legată de prezența oiconimelor Păulești în arii românești majoritar ortodoxe – județele (interbelice) Prahova și Putna, se adaugă și existența unor forme cu atestări vechi, plecând de la antroponimul Bogdan (de origine slavă veche!) în arii cu populație de confesiune romano-catolică… În primul caz, bănuim că româna a preluat, din latinescul Paulus, forma Paul, care, aplicată unor sate derivate din obști țărănești, a putut da asemenea oiconime, ce „fixează” pe „moșul întemeietor” al localității. Aceste sate vor fi apărut ori înainte de anul 1000, ori, cel târziu, în intervalul 1001-1300… În orice caz, apariția acestor oiconime s-a produs înainte de impunerea formei greco-slave Pavel, în locul lui Paul, care, într-o astfel de situație nu mai este exclusiv catolică, ci face parte dintre formele vechi creștine românești.

Pe de altă parte, ca rezultat al conviețuirii româno-slave (secolele VIII-IX, poate și X-XI), antroponimul Bogdan se fixează în onomastica românească, având o frecvență mare, atât de mare încât bulgarii consideră că acesta e… românesc și că formele balcanice Bogdanov/Bogdanova sunt împrumuturi din română!… La nivelul repartiției unor toponime derivate de la acest nume – Bogdănești, Bogda, Bogdana, Bogdănița și altele -, însumând peste 40 de nume de localități medievale și/sau actuale, cea mai mare frecvență s-a notat în Moldova, inclusiv în arii cu prezență notabilă și veche a unor credincioși romano-catolici (cum e aria județului Bacău, cu 7 asemenea oiconime!)… De fapt, Bacăul (interbelic) reprezintă o arie mai largă, suprapusă, spre est, în fostele județe Tutova și Fălciu… Cum această arie are și consemnări antroponimice vechi (din nou, și în județul Bacău!), apare întrebarea: când s-au „convertit” românii din aceste zone la catolicism? Nu cumva, de fapt, ei au… rămas romano-catolici, spre deosebire de restul populației românești extracarpatice, intrate sub „ascultarea” religioasă a Patriarhiei de pe malurile Bosforului???

Poate, la asemenea întrebări – și la altele (suntem convinși!) – va răspunde amintita inventariere a antroponimiei românești din secolele trecute!