Unde, aici? Păi, la „turismul cu tancul” practicat de un descreierat în Ucraina!

Nu e simplu, dar pot încerca găsirea unui răspuns, fie și parțial, incomplet… Occidentul, plin de politicoși ipocriți, interesați de consumerismul care le-ar aduce profit, „vizibilitate”, prosperitate, „glorie”, etc, cel care a lansat non-teme, gen lgbtq, woke, antifa, belemiști, cancel culture și altele asemenea – sub „zodia” political correctness, ignorând, în cel mai bun caz sau marginalizând morala autentică – având-o la bază pe cea creștină! – bunul-simț, respectul reciproc, onestitatea, caracterul, conștiința… Că, dacă dispare, este ocultat orice reper din morala respectată secole și milenii la rând, nu-i va mai „trage de mânecă” nimeni să le spună că sunt ipocriți, mincinoși, corupți, chiar hoți, sau complici cu hoții și corupții! Și cu dictatorii, de teapa celor din Rusia, China și altele asemenea… Asemenea lucruri, apărute „în afară”, au fost „preluate”, că „dă bine” și la noi, de toți nechemații, cărora, de asemenea, „le prinde bine” să „schimbe discursul”, cu „ceva nou”, care să fie „trendy(-hendy)”, „cool”, „novator”…

Și, firește, ca să poți „fezanda” societatea, în direcția (pseudo)schimbării, e nevoie de cât mai puțină Educație, dar și de „diluarea” materiei incluse în planurile de învățământ și în manuale… Pe vremuri, se preda foarte mult, se cerea mult și rămânea „ceva” (cultura generală), care-l ajuta pe om, nu doar profesional, ci să-și facă, cât de cât, o imagine proprie despre Lume, despre societate, despre viață… Azi, se predă puțin, se cere foarte puțin și rămâne (aproape) nimic, încât, o cât mai mare parte dintre oameni să nu mai aibă capacitatea de a-și form(ul)a singuri păreri, opinii, despre Lume și viață și, eventual, să fie „ajutați”, de alții care „să gândească în locul lor”!… În plus, omiterea, sau eludarea, până la (cvasi)dispariție a oricăror referințe la reperele morale și cognitive (cine suntem? de unde venim? de ce suntem așa – de pildă, români și creștini?) să transforme comunitatea într-o masă amorfă, într-o „turmă”, formată din „mutanți”, fără absolut nici o „ancoră”!… Aceasta, însă, nu e o schimbare în (mai) bine, ci în (mai) rău!…

Societatea se va schimba, cu adevărat, în sensul bun, atunci când o cât mai mare parte din membrii săi, ai comunității, ai poporului, va înțelege că e necesară o muncă zilnică și silnică de a se schimba, fiecare, pe sine, în mai bine! Asta va duce la schimbarea, în mai bine, a mentalității, a atitudinii societății. Schimbarea mentalității cere timp, e nevoie de cel puțin o generație, poate mai mult, dar se poate face, prin Educație! Ori, din ce văd, aproape NIMENI nu vrea asta, nici de la „vârf” – unde am avut/avem plagiatori, traseiști, agramați ca „miniștri ai Educației”! – și nici la „bază”! Nu vor schimbarea nu doar multe dintre cadrele didactice, dar nici directorii, nici părinții, că despre elevi și studenți, cu câteva excepții, pe ici, pe colo – mai bine nu mai vorbesc! Există și cadre didactice care se simt… deranjate când – și dacă – se vorbește despre bun-simț!… Dacă doar „se vorbește”, că și asta se întâmplă extrem de rar (spre deloc!), iar de făcut – nu se (mai) face nimic, de ani de zile!

Despre „reacția” autorităților… mi-e mai mult decât jenă să vorbesc… De la „administrația prezidențială” a venit un mesaj „neutru”, cum că „am primit…, mulțumim…, vom face…, etc”, iar de la „sinistrul” (ne)educat un altul, cu două-trei exemple anemice care, cică, arată includerea unor „tradiții” în programă/manuale… Tot niște bla-bla-uri… Când am văzut, însă, de la cine vine mesajul – o vajnică insultătoare de Eminescu (deși vajnica este, încă, profesoară de limba și LITERATURA română) – și cum și-a trecut „funcția” – „consilier cabinet” în loc de „consilier DE cabinet”! – am considerat că orice altă replică este inutilă!…
Concluzia, „printre rânduri”: mulți concetățeni „transmit” să-i „lăsăm” așa, să fie șmecheri, descurcăreți, să profite de alții (de „fraieri”), să fie nesimțiți, indolenți, ghiolbani, indiferenți, să-i doară undeva de semeni, față de care, când au ocazia, sunt agresivi, fie și doar verbal! Asta în cel mai bun caz, fiindcă violența poate deveni (ȘI) fizică – a se vedea bătăile în trafic de la începutul acestui an!…

La nivel macro, al comunităților umane ce formează state, națiuni, popoare, situația e similară… Democratizarea, cam indecisă, nehotărâtă a unor state ex-sovietice – Ucraina, R. Moldova, Georgia… – a deranjat pe cretinul de la Kremlin, care s-a temut că, într-o zi, extrem de dezinformații și manipulații săi „cetățeni” = supuși, mai degrabă, se vor „trezi” și vor dori măsuri similare: democrație, drepturi și libertăți cetățenești, alegeri libere și corecte, libertatea cuvântului, etc… Și dacă, profitând de complicitatea (tacită a) Vestului, care l-a acceptat, a făcut afaceri cu el, l-a considerat „de-al lui”, Occidentul a „crescut la sân” un șarpe, transformat în ditamai balaurul care scuipă flăcări, foc și jale, peste nefericita Ucraină???

E o temă de meditație, atât pentru noi, românii, cât și pentru Occident, în general!…