Ziceam zilele trecute că, după găsirea unor informații mai detaliate legate de alegerile interbelice, a devenit necesară actualizarea datelor în acest sens, operațiune care implica și alte câteva fișiere „înrudite”… Cel mai ușor a „mers” actualizarea bazei cu demnitarii… A urmat actualizarea datelor electorale în fișierul general, după care, la „duplex” s-au făcut modificările atât într-o arhivă ce cuprinde nu doar asemenea date, ci și diferite versiuni „de lucru” pentru unele astfel de informații, cât și în fișierul cu extensia .xls (Microsoft Excel 1997-2003), recongnoscibil, pentru hărți, de către Philcarto.

Alaltăieri seara consideram că treaba e(ra) gata… Ieri dimineață mi-am dat seama că nu era: rămăseseră de actualizat foile de lucru cu datele electorale pan-românești, agregate pe „cincinale electorale” și pe orientări politice, de la primele alegeri legislative, atât românești, cât și austriece/austro-ungare, otomane, bulgare, ungurești, cehoslovace, sovietice, ucrainene, moldovenești… Fișierul fusese creat, prima dată, într-o versiune provizorie de acum mai bine de 10 ani, într-o (încercare de) „paralelă” electorală cu Germania. Datele românești erau agregate la nivelul județelor interbelice (și/sau echivalente), iar cele germane – pe Regierungbezirke (echivalent regional, NUTS2, subordonat landurilor). Așa s-a „născut”, de fapt, tot acum mai bine de un deceniu, ideea analizei datelor electorale de la alegerile legislative, la nivel regional, pentru Europa, apoi și pentru alte (porțiuni de) continente: America de Nord, Australia, Noua Zeelandă, Japonia, India…

În timp ce actualizam datele aferente perioadei interbelice, am constatat că, în fișierul actualizat cu datele electorale pan-românești, finalizat, în ultima versiune, în august 2019, pentru o comunicare prezentată la Centenarul Geografiei Universitare Clujene, ultimul „cincinal electoral” (începând în 2016) era incomplet, oprindu-se, nu în decembrie 2020, ci în iulie 2019. Mai fuseseră alegeri, în România, la începutul lui decembrie 2020, dar, cu acest prilej, am descoperit nu doar că și separatiștii transnistreni organizaseră un asemenea scrutin, cu o săptămână înaintea noastră, ci și că nu integrasem nici datele transnistrene din 2015… Ieri am realizat și aceste actualizări, cu datele aduse și în celelalte fișiere „înrudite”…

Și, azi dimineață, am descoperit, iar, că treaba tot nu era gata! Considerasem că, din cele 261 săptămâni ale „cincinalului electoral” 2016-2020, rezultatele de la alegerile românești din 6 decembrie 2020 reprezintă ultimele 3 săptămâni din acest „cincinal”, dar, pentru cele transnistrene, desfășurate pe 29 noiembrie 2020, deci cu o săptămână mai devreme, pusesem 5 săptămâni. Trebuia, astfel, ori să modific numărul de săptămâni pentru Transnistria la 4, sau să consider, pentru cele românești, valabilitatea lor, tot pentru 4 săptămâni. Aceasta din urmă a fost opțiunea aplicată. În fond, cam așa și este: din 6, până în 31 decembrie sunt (aproape) 4 săptămâni.

O paranteză „tehnică”, legată de aceste „cincinale electorale”. Am descoperit, de vreo 15 ani, că, dacă am dori să comparăm datele electorale pentru două sau mai multe țări, fie la nivel național, fie la nivel de diviziuni administrative, acest lucru este imposibil, nu doar ca urmare a existenței unor formațiuni politice interne diferite, ci și fiindcă, de regulă, consultările electorale naționale nu au loc, aproape niciodată, în același moment în două sau mai multe state. Dacă, pentru partidele politice diferite se poate găsi, ca soluție, afilierea lor, internațională, la o familie politică – de la extrema stângă (comuniști și alții asemenea), social-democrați, ecologiști, agrarieni/țărăniști, liberali, conservatori/creștin-democrați, minorități, la extrema dreaptă (naționalist-extremiști, islamiști fundamentaliști și asimilați lor), alții/neafiliați și independenți – în cazul comparabilității, ca echivalență temporală, singura soluție viabilă pe care am găsit-o au fost aceste „cincinale electorale”. Acestea încep în anii cu cifrele 1 sau 6 și se încheie în cei ce au, drept cifră finală, multipli de 5, mai precis 5 sau 0. Astfel, pentru spațiul românesc, unde primele alegeri legislative au avut loc în anul 1831 (în Țara Românească) și 1832 (în Moldova), primul „cincinal electoral” începe la 1 ianuarie 1831 și se termină la 31 decembrie 1835, iar ultimul asemenea interval este cuprins între 1 ianuarie 2016 și 31 decembrie 2020. Intervalul actual, ce debutează cu 1 ianuarie 2021, nu este complet, încă.

Astfel, pentru fiecare „cincinal” electoral, datele sunt „ponderate”, ținând cont de numărul de săptămâni din acesta, pentru care sunt valabile. Suma a două sau mai multe intervale, ca număr de săptămâni, la numărător, trebuie să fie egală cu numitorul, egal, întotdeauna cu 261 săptămâni. Adică, 52 săptămâni într-un an, înmulțit cu 5, plus zilele ce se adaugă în acest interval. Fiecare an începe și se termină în aceeași zi a săptămânii, sau chiar cu o zi după, dacă este vorba de un an bisect. Astfel, „cincinalul electoral” 2011-2015 are 260 săptămâni și 6 zile (cele 5 zile în plus ale celor 5 ani, plus 29 februarie 2012, an bisect), în vreme ce următorul – 2016-2020 are fix 261 săptămâni (ultima săptămână apărând din cele 5 zile în plus ale fiecărui an, plus zilele de 29 februarie din 2016 și 2020, ani bisecți). E adevărat că nu toate „cincinalele electorale” sunt egale, unele au cu o zi mai puțin, dar nu cred că va „sări” cineva să considere că o zi, în plus sau minus, la un total de 1827 sau 1828 de zile ale unui „cincinal” e o „eroare” prea mare!…

Ca să încheiem această „poveste”, deja, noul „cincinal electoral” – început anul trecut – se anunță interesant… Au fost alegeri în R. Moldova (vara trecută) și în Bulgaria (trei rânduri – în aprilie, iulie și noiembrie!) și urmează, luna viitoare – în Ungaria. Dacă datele pentru R. Moldova au fost deja introduse în calculator, cele pentru Bulgaria urmează, dar numai când se vor introduce toate datele electorale pentru această țară, începând cu secolul al XIX-lea. În cazul Ungariei, care are deja datele în calculator, de la 1848 până în 2018, ele vor fi actualizate după scrutinul de luna viitoare…

N-am uitat, însă, nici că „așteaptă” definitivarea bazei de date pentru Japonia (pusă „pe pauză” de vreo 2-3 luni), dar, cum până la finalul actualului „cincinal electoral” mai sunt aproape 4 ani, și, dacă-mi amintesc că, doar cu vreo 2-3 ani în urmă, n-aveam definitivate nici măcar țări ca Regatul Unit, Belgia, Franța, Polonia, fosta Cehoslovacie, Finlanda…, este timp pentru toate aceste activități și nu numai!… Era mai rău să fi rămas fără „front de lucru”! 🙂