Ieri, întâi între ore, la amiază, apoi seara, după ultimele cursuri, am prelucrat toate hărțile legate de evoluția densității populației făgărășene pe cartiere, de pe la anul 1000, până la începutul mileniului al treilea. Alte 27 de reprezentări cartografice, care surprind o evoluție discontinuă, uneori contrastantă și chiar cu unele etape de recul demografic, unele – chiar recente (cum se întâmplă după căderea regimului comunist, interval în care orașul a pierdut, oficial, cel puțin o treime din populație)! Azi, tot în pauza de la amiază, am adăugat hărțile la materialul legat de evoluția teritorială a orașului în aceeași perioadă.

Va urma, probabil, (tehno)redactarea textului aferent fiecărui interval, legat de existența voievodatului Țării Oltului (secolele XI-XIII), de apartenența acesteia la Țara Românească (veacurile XIV-XV) și la voievodatul/principatul Transilvaniei (secolele XVI-XVII), la Imperiul habsburgic/austro-ungar (înainte de 1918) și la statul român (după Unirea de la 1 Decembrie 1918).