Ca… preambul la materialul ce urmează a fi „așternut” mai la vale, trebuie precizat faptul că acesta a apărut urmare a unei… diversificări a activității, la temele „în lucru” înainte de Sărbători (de Crăciun și Anul Nou), mai adăugându-se câteva… Între ele, am revenit la activitatea de tehnoredactare a vechii lucrări de licență (e scrisă de mână în original), în ideea unei (viitoare) publicări. Așa că, pe lângă problematica rezolvare a unor actualizări de informații (de pildă, o fi bine să folosesc notele finale de subsol pentru a arăta informații actualizate despre chestiunile abordate, în paralel cu notele infrapaginale, existente în lucrarea inițială?) sau micile corecturi de stil (adăugări/eliminări de virgule, folosirea altor termeni pentru evitarea unor repetiții, etc.), am fost nevoit să actualizez, nici nu mai știu a câta oară, tabelul cu stratificarea istorică a toponimelor din Țara Oltului. Și acesta, de pildă, în lucrarea de disertație (a cărei tehnoredactare va urma după cea a licenței), a fost folosită ca termen de corelație cu structura etnică a populației făgărășene în ultimii mai bine de 150 de ani: la tehnoredactarea disertației să folosesc tabelul cu datele din 1996-1997 (adică, cele originale de atunci) sau pe cel proaspăt actualizat, astăzi? Există, în acest caz, două opțiuni: a) fie să lucrez cu datele actualizate; b) fie să folosesc în text pe cele de acum 25 de ani (exact ca în original), trimițând, tot printr-o notă de final la o anexă în care să explic(itez) datele actuale…

Revenind la chestiunea abordată, pe baza a două surse documentar-onomastice, am realizat câte o listă a numelor de străzi din actualul municipiu Făgăraș, atât pentru perioada interbelică, cât și pentru cea comunistă. Perioada interbelică este reflectată de Anuarul SOCEC al României Mari, apărut în 1925, iar cea comunistă de un anuar cu abonații telefonici, pe regiuni, raioane și localități, din 1959. Aceste două momente pot fi comparate cu situația actuală, atât pe baza documentărilor personale (și ele – cu actualizări), cât și a surselor existente în prezent.

Ambele momente din secolul trecut dau un total modest, ca număr de artere stradale. Anuarul din 1925 are 39, iar cel din 1959 – doar 36. Este de presupus că unele străzi nu au fost menționate în perioada comunistă (probabil, nimeni de pe acele străzi nu avea post telefonic), această constatare bazându-se și pe faptul că respectivele străzi existau, în realitate, în plin comunism (mă pot „servi” și de amintirile din copilărie, putând confirma, începând din 1982, când am realizat prima variantă, proprie, a planului municipiului Făgăraș, că acele străzi existau, cu același nume). În asemenea cazuri este vorba despre artere situate mai spre periferia orașului, deci cu șanse mai mici ca vreun locuitor să-și fi instalat un post telefonic, înainte de 1960. Este de presupus, deci, că nomenclatura stradală din anii ’60 ai secolului trecut se situa în jurul a măcar 40 de străzi. Pentru comparație, municipiul actual are peste 120 de asemenea nume. Faptul e explicabil: până pe la 1960, orașul a avut o creștere demografică lentă, de la mai puțin de 10 mii de locuitori, în perioada interbelică, spre 15-20 de mii în primii ani ai comunismului, spre a-și tripla, practic populația, la aproximativ 45 de mii în 1992. Ținând cont și de debutul, după 1960, al construcției masive de cartiere de blocuri, creșterea, atât demografică (până acum trei decenii), cât și a numărului de nume de străzi, s-a realizat, astfel, în proporții relativ egale…

Fără a intra prea mult în detalii, remarcăm, mai întâi, faptul că aproximativ jumătate din vechile denumiri stradale au supraviețuit (20 de asemenea hodonime). Ele se regăsesc, continuu, de circa un secol. Apoi, dacă unele dintre numirile interbelice fac trimitere la forma monarhică de guvernământ a României de atunci, cele din perioada comunistă omagiază, fie „republica”, fie diferite personUlități devotate regimului „de democrație populară”. Unele au fost schimbate, chiar după 1960, altele – după 1989.

Aceste idei sunt scrise „la cald”… Va urma o sistematizare, după necesara operațiune de prelucrare a datelor. când vom reveni, cu detalii.

P.S. Am „săpat” un pic și am mai găsit ceva informații de dinainte de Unirea din 1918, cu nume de străzi și piețe din perioada administrației austro-ungare… Există informații, incomplete, disparate, chiar și pentru perioade mai vechi, cel puțin din secolul al XVII-lea!…