Simion Mehedinți, „părintele” geografiei moderne românești, s-a născut în satul Dragosloveni, al Sovejei, la 16 Octombrie 1868. Despre activitatea acestuia, există mai multe informații, aici. Pe lângă acestea, unele, mai puțin (sau deloc) cunoscute se leagă de faptul că, am descoperit, recent, în Anuarul Colegiului Național „Costache Negruzzi”, că, înainte de a deveni primul titular al primei Catedre universitare de Geografie, la București, geograful Simion Mehedinți, a activat, ca profesor de geografie, la Liceul Internat din Iași, în perioada 1896-1899.

Un alt element important care îl face pe Simion Mehedinți mai mult decât „părintele” geografiei românești moderne, este legat de întemeierea celor două sate ale actualei comune Soveja. Celălalt sat, pe lângă Dragoslovenii natali ai lui Mehedinți, este Rucăreni. Ambele sate au la bază locuitori musceleni, originari din satele Rucăr și Dragoslavele. Primul dintre aceste sate din Muscel are, și el, la bază, originari din satul Rucăr din Țara Oltului, fapt semnalat în teza de doctorat, publicată în anul 2007. Deci, există câte un sat cu numelegat de Rucăr în toate cele 3 state medievale românești: Trnasilvania (Rucărul Țării Oltului), Țara Românească (Rucărul din Muscel) și Moldova (Rucărenii Sovejei). Tot la Soveja, a descoperit, în vremea Revoluției de la 1848, Alecu Russo (basarabean la origine) varianta cea mai cunoscută a Mioriței, i-a trimis-o, la Iași, lui Vasile Alecsandri, care a publicat-o în 1849. Această Mioriță sovejană vorbește de un baci ungurean (deci, din Ardeal), altul moldovean (din Moldova) și altul vrăncean (din vremea când Țara Vrăncii aparținea Țării Românești)…

Ca de obicei, Asociația Personalului Didactic „Simion Mehedinți” din Focșani, a organizat, cu acest prilej, manifestarea anuală, deja tradițională (a ajuns la a XXXI-a ediție!), la care, ca invitat, am participat și eu (online).