Am mai discutat despre indicele de prosperitate mondială, un indicator obținut, din agregarea datelor mai multor subindicatori, de către Legatum Institute din Londra, începând cu anul 2007. Unul dintre subindicatorii care contribuie la această serie statistică multianuală legată de ce favorizează (sau nu) prosperitatea țărilor lumii este capitalul social, despre care am mai vorbit. Acesta se referă, după definiția de site-ul menționat, la capacitatea cetățenilor unei țări de a crea rețele, adică de a lucra în echipă. Cum datele prelucrate, după rapoartele anuale ale Legatum Institute nu erau actualizate, am reluat această activitate. Am dat, între altele, pe lângă ultimele rapoarte anuale, până în 2020, de un fișier cu toți subindicatorii (12), pe tot intervalul analizat (2007-2020). Avantajul acestor tabele este că, pe lângă seria (completă) cu toți subindicatorii, pe lângă locul anual al fiecărei țări, la fiecare dintre aceștia, și la nivelul indicatorului prosperității, se dau și punctajele, de asemenea, pentru fiecare stat și/sau subindicator.

Informațiile noastre, prelucrate și cartografiate acopereau, la nivel mondial, intervalul 2009-2015 și doar în ceea ce privește rangul fiecărei țări. Acum, putem analiza distribuția crono-spațială a acestor informații, atât din perspectiva rangurilor, cât și a punctajelor. Mai sunt de prelucrat datele, apoi de realizat materialul cartografic, însă câteva cuvinte, legate măcar de spațiul românesc, se pot spune.

Astfel, pe tot intervalul analizat, România s-a situat, în privința capitalului social, pe poziții dinspre coada clasamentului: 148 – în 2012, dar 109 – în 2018, din 167 de țări analizate. În ceea ce privește punctajele, minimul a fost 39,4 – în 2011, iar maximul – 48,1 – în 2017. Și al doilea stat român(ofon), R. Moldova se situează aproape de aceste valori. În ierarhie a evoluat între locurile 155 (cel mai slab) – în 2015 și 114 (cel mai bun) – în 2019, iar în ceea ce privește punctajele, între 39,3 în 2015 (minim) și 48,3 în 2019 (maxim). Se confirmă faptul, menționat și mai demult, al dificultății ca doi sau mai mulți cetățeni români să lucreze împreună, dar și faptul că nu există diferențe aproape deloc între cele două maluri ale Prutului… Această din urmă aserțiune este confirmată și de media punctajelor pentru anii 2007-2020: România – 43,7, R. Moldova – 43,6.