Nu mai reiau explicațiile redate altădată, legate de faptul că această zi, 22 Mai, și nu 10 Mai (pe stil vechi!) sau chiar 9 mai (cum au încercat, într-un mod ticălos, comuniștii să disocieze ziua proclamării independenței de Monarhia românească!) trebuie să fie fixată atât pentru data în care s-a proclamat Independența, cât și încoronarea familiei regale ca Rege și Regină a României, în 1881. Independența a fost proclamată la 10 Mai (stil vechi)/22 Mai (stil nou), în 1877, când a fost adoptată Declarația de Independență în Senat (în Adunarea Deputaților a fost votată cu o zi mai devreme) și, în aceeași zi a fost publicată în Monitorul Oficial, cu sancțiunea Domnitorului Carol I, iar ziua în care Principele Carol I a depus jurământul, în 1866 și cea în care Monarhii României – Regele Carol I și Regina Elisabeta au fost încoronați, în 1881 a fost tot în 10/22 Mai!

Să ajungem, și noi, românii, la a renunța la „regula” de „a nu avea nici o regulă”, atât de prezentă pe plaiurile mioritice!… Să dăm câteva exemple:

1) Scriem substantive comune ca „bătrânul”, „calul”, „târgul”, etc, dar, ca toponime, notăm – Arpașu de Jos, Târgu Frumos, Dealu Mare și altele (mă rog, de peste 25 de ani, luând ca exemplu, modul de scriere al domnului profesor Alexandru Ungureanu, membru corespondent al Academiei, eu, personal, mi-am însușit, în toate scrierile – articole, teze, capitole, cărți, baze de date, hărți, etc regula utilizării, ȘI la toponime a lui „l”). Unde e regula de utilizare, ȘI la nume proprii (toponime) a articolului hotărât (postpus în limba română, „sudat” de substantiv)? Culmea e că, până prin 1960, inclusiv în prima parte a perioadei comuniste s-a scris Arpașul de Jos, Târgul Frumos, Dealul Mare, etc!…

2) La nivelul competițiilor fotbalistice ale primei ligi, edițiile de campionat din anii 1941-1944 NU se iau în considerare, dar cele ale Cupei României – DA! Unde e regula? La meciurile din Cupă nu au participat aceleași echipe, înscrise și în campionat? Sau organizatorul competițiilor amintite nu era același, adică Federația Română de Fotbal?

3) Majoritatea sărbătorilor românești – nu doar cele legate de Ziua Independenței (1877), de Încoronarea Regilor României (1881), ci și Unirea Principatelor (1859) sau Unirea Basarabiei cu România (1918) – se celebrează pe „stil vechi”, iar Unirea Bucovinei și a Transilvaniei (tot din 1918, ca și cea a Basarabiei) – pe „stil nou”! Unde e „regula”?

Și ar mai fi și altele, dar ne oprim aici…

Cum nu putem „muta” Ziua Națională pe „stil vechi” – decisă de Parlament, după 1989, să fie 1 Decembrie (data la care s-a desăvârșit Unirea românilor, în 1918) – deoarece ar trebui modificată Constituția (lucru pe care politicienii noștri, preponderent, nu doar indolenți, ci chiar rău-voitori nu sunt dispuși a-l face!), ne rămâne să continuăm a pleda pentru „alinierea” tuturor sărbătorilor naționale românești (măcar a celor din intervalul 1859-1918) pe „stil nou”!

Poate „aude”, „vede”, „reacționează” cineva!… Mă rog, cred că ar trebui pornit de la „schimbat poporul”, mai exact, mentalitatea lui, pentru ca românul să considere normalitate respectarea regulilor și chiar a legilor (că, pentru mulți trăitori în „spațiul carpatodanubianopontic, și acestea sunt facultative!) și, pe urmă, sper, va urma și „alinierea” pe „stil nou” a sărbătorilor menționate!

P.S. Decretarea zilei de 22 Mai ca Zi a Independenței și Regalității ar putea fi „cuplată” cu declararea ca sărbătoare ȘI a zilei de 21 Mai – Ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena (ambii, de origine traco-romană), conducătorul de atunci al Imperiului roman fiind cel care a declarat, în anul 313, creștinismul ca religie oficială, punând capăt persecuțiilor la care erau supuși adepții acestui cult. Cum strămoșii noștri traco-daci, convinși, probabil, chiar de împăratul traco-roman Constantin cel Mare, să devină romani și creștini, au făcut ca acest popor român să se fi născut creștin, prin învățarea, în latinește a rugăciunilor Tatăl Nostru și Crezul – o asemenea inițiativă ar fi bine-venită! Aceasta i-ar bucura Și pe acei cârtitori, nemulțumiți că Ziua Națională „cade” iarna și nu pot merge „la iarbă verde”!…