Din nou, despre demnitarii medievali: legătura dintre repartiția lor spațială și (hiper)centralizarea statului român… Marți, apr. 20 2021 

Din analiza, preliminară, a informațiilor referitoare la punctele geografice – altele decât reședințele princiare – se remarcă un mai ridicat grad de descentralizare în Moldova și, mai cu seamă în Transilvania. La lucrările Dietei ardelene au luat parte, frecvent, delegați ai orașelor săsești – mai ales ai Brașovului și Sibiului, mai rar ai Sighișoarei și Bistriței – dar și comiți ardeleni, plus banii de Lugoj și/sau de Caransebeș, în vreme ce, în Sfatul Domnesc moldav se regăsesc, adesea, atât portarul Sucevei, cât și marii vornici de Țara de Sus (Dorohoi) și de Țara de Jos (Bârlad), pârcălabii cetăților – Chilia, Cetatea Albă, Orhei, Hotin, Neamț, Roman…, plus starostele de Cernăuți… În Țara Românească, asemenea elemente de descentralizare sunt mai puțin prezente: apar, pentru scurt timp, pârcălabii Cetății Dâmboviței, mai frecvent – cei de Poenari, marele ban de Craiova și… cam atât!… Mai mult, din 1761, Bucureștii dețin și sediul marelui ban, luat Craiovei!…

E adevărat că, din secolul al XVIII-lea, pe lângă degradarea rolului adunărilor legislative – cea ardeleană devine o Dietă a unei simple provincii habsburgice, iar Sfaturile Domnești de la Iași și București sunt pline de boieri aduși de domnitorii fanarioți care tind să ia locul celor pământeni – lucru care face ca și prezența demnitarilor ce reprezentau (și) alte centre decât reședința principatului să devină mai puțin vizibilă… Intervalul de după 1711 este și veacul în care Țările Române suferă chiar pierderi teritoriale: doar temporare, în cazul Țării Românești (care s-a văzut deposedată de Oltenia în anii 1718-1739), dar mai îndelungate – în cel al Moldovei (pierderea Hotinului, în 1711, a Bucovinei în 1775 și, apoi, a Basarabiei – în 1812), fapt care poate explica, măcar în parte, diminuarea prezenței reprezentanților altor centre în adunările legislative.

Pe de altă parte, dacă războiul curuților (la care forțele lui Rakoczi Ferenc au fost susținute și de români, conduși, între alții de maramureșeanul Pintea Viteazul) a fost o ultimă tresărire a ardelenilor în fața acaparării principatului de către Habsburgi, tot după 1711, conducătorul Transilvaniei a devenit guvernatorul, numit direct de Viena, fără vreo consultare a Dietei (care avea un rol important în desemnarea, anterioară, a principelui). Totuși, dacă Moldova pierde, prin ocuparea regiunilor sale nordice și estice, o seamă de demnitari (ce reprezentau, în Sfat, Cernăuții, Suceava, Hotinul, Orheiul, pe lângă mai de demult cedatele Cetatea Albă și Chilia), mai apar câțiva (alți) demnitari, reprezentanți ai Dorohoiului și Bârladului, în Țara Românească rămân, practic, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, doar demnitarii ce-și aveau activitatea în București (inclusiv marele ban, fost la Craiova!).

Și, după considerațiile de mai sus (doar cu caracter preliminar, deocamdată, deoarece, nu a fost definitivată, încă, activitatea de „localizare spațială” a tuturor demnitarilor și, normal, nu a început nici cartografierea lor), întreb(ăm): există vreo legătură între situarea a (aproape) tuturor demnitarilor din Țara Românească în București (din a doua parte a secolului al XVIII-lea) și tendințele (hiper)centralizatoare aplicate de același oraș, după transformarea sa în Capitala statului român? Ar fi fost mai puțin centralizatoare o capitală a României situată în Moldova sau în Transilvania?…

Să (mai și) râdem: discuție între Dumnezeu și Adam… Luni, apr. 19 2021 

Discuție intre Dumnezeu și Adam…

Dumnezeu către Adam:

– Hai, mă, te zgârcești la o coastă?

– Nu, Doamne, pur și simplu am o presimțire rea.

Sursa: https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24741253-bancul-zilei-discutie-intre-dumnezeu-adam.htm

Să (mai și) râdem: „gusturile” muzicale nu se discută!… Duminică, apr. 18 2021 

Profesorul îi întreabă pe elevi dacă sunt fani manele. Toți ridică mâna, cu excepția unuia.
Profesorul:

-De ce nu ești fan manele?
Elevul explică:

-Îmi place jazz-ul. Fiindcă mama e fan jazz, tata e fan jazz, așa că și eu sunt fan jazz.
Profesorul:

-N-are nicio logică. Dacă mama ar fi imbecilă și tata ar fi imbecil, tu ce-ai fi atunci?

-Atunci aș fi fan manele.

Sursa: https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24719726-bancul-zilei-gusturile-muzicale-nu-discuta.htm

Legătura între incultură/neștiință și nesimțire/proastă-creștere… Sâmbătă, apr. 17 2021 

Se pare că există o legătură între incultură/neștiință și nesimțire/proastă-creștere… Astfel, din câte pot eu înțelege, un om cu bun-simț, cu bună-creștere, nu va lăsa documentarea, învățarea, buna pregătire profesională la voia întâmplării, ci va urmări să se pregătească pentru activitatea/ocupația pe care o va desfășura cât mai bine, iar, odată intrat în câmpul muncii, va dovedi toată seriozitatea și priceperea în realizarea diferitelor sarcini/proiecte ce le va avea de făcut. Din contră, un nesimțit, prost-crescut își va „băga picioarele” în pregătirea teoretică și, ulterior, va dovedi fușerăială, neseriozitate și aceeași „băgare de picioare” în realizarea activităților pe plan profesional, făcând, cum s-ar spune, treabă de mântuială! Când n-ai pic de conștiință, caracter, principii, respect față de ceilalți și față de munca lor, când nu ți-ai pus o secundă problema lui „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!”, de ce, cum te-ar putea interesa să-ți îndeplinești activitatea profesională bine și la timp? Și, invers, un individ indolent, nepăsător în ceea ce privește achitarea corespunzătoare de sarcinile profesionale se va dovedi și nesimțit, eventual și tupeist, după vechea vorbă strămoșească „Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul!”

Concluzionând, neo-marxiștii politicos-ipocriți, cu politically correctness în gură, nu cresc doar incompetenți, ci și nesimțiți!

Să (mai și) râdem: în ce mai crede un bărbat dezamăgit de politică… Vineri, apr. 16 2021 

Doi prieteni stau de vorba la o bere. Unul dintre ei îi spune celuilalt:
– Sunt dezamăgit de politica din zilele noastre! Singurele partide în care mai cred, sunt partidele de sex și cele de pescuit.

Sursa: https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24735655-mai-crede-barbat-dezamagit-politica.htm

Românii – creatori de „țări” în spațiul carpato-balcanic… și nu numai :) ! Joi, apr. 15 2021 

Aproape de finalul primului mileniu al erei creștine, începând cu secolul al IX-lea, odată cu încheierea procesului de etnogeneză românească, strămoșii noștri au creat o mulțime de formațiuni prestatale, numite „țări”, răspândite pe cuprinsul spațiului carpato-balcanic: Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Bronnicilor (Brodnicilor), Țara Bolohovenilor, Țara Berladnicilor, Țara Vrancei, Țara Bârsei, Țara Oltului (Făgărașului), Țara Loviștei, Țara Cărvunei, Țara Șopilor și altele… Dar, asemenea formațiuni au apărut și în alte părți ale Globului: Țara Galilor, Țara Bascilor, Țara de Foc, Țara Soarelui Răsare, etc… 🙂

Să (mai și) râdem: viața în coaliția de guvernare… Miercuri, apr. 14 2021 

Doi canibali se întorc de la vânătoare.

-Ai prins ceva?

-Nu, ghinion total. Tu?

-Eu am prins doi români.

-Super, frate.. și unde-s, i-ai mâncat deja?

-Da pe dracu, până să-i mănânc eu, s-au mâncat între ei!

Sursa: https://life.hotnews.ro/stiri-fun-24722219-bancul-zilei-viata-coalitia-guvernare.htm

O nouă analiză interesantă… Marți, apr. 13 2021 

… care poate fi citită aici: https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/america-pierde-teren-in-fata-rusiei-si-a-chinei-in-orientul-mijlociu–284996.html

Considerații (preliminare) referitoare la demnitarii din Țările Române în Evul Mediu Luni, apr. 12 2021 

În completarea/actualizarea bazei de date cuprinzând demnitarii din spațiul românesc, se adaugă, în măsura posibilităților, informațiile referitoare la localizarea teritorială a acestora. În ceea ce-i privește pe membrii adunărilor legislative medievale – Dieta Transilvaniei, respectiv Sfatul Domnesc – o mare parte a acestora (dintre cei desemnați de aristocrație) se regăsesc în reședințele voievodale/princiare și doar o mică parte – în restul teritoriului.

Astfel, elita ardeleană – din care, după 1366, românii au fost, practic, excluși, fiind, ca ortodocși, doar „tolerați” – este doar în mică măsură „arondată” diferitelor entități administrative (comitate, districte, cetăți), între cei cu alt loc decât centrul administrativ al principatului fiind și reprezentanții sașilor – apar, frecvent, cei din Sibiu și Brașov, mai rar, cei din Sighișoara și Bistrița – ori cei ai secuilor. De asemenea, au altă reședință și reprezentanții clerului: Cluj, pentru superintendenții de confesiune reformată și unitariană (maghiari), respectiv Sibiu, pentru episcopii luterani (sași). În Alba Iulia, pe lângă reședința episcopului romano-catolic (vacantă mult timp, de la mijlocul secolului al XVI-lea, după debutul Reformei), se regăseau, pe lângă reprezentanții comitatului Alba, și cei cu diferite însărcinări militare și/sau diplomatice (generali, respectiv trimiși speciali/soli ai principatului către alte state – Imperiul otoman, Regatul Poloniei, etc.). Deși apar mențiuni care susțin că, cu toate că nu au participat la lucrările Dietei, prelații ortodocși români ar fi fost invitați (și ar fi refuzat să vină!), nu reiese, din documentele oficiale ale vremii, ca să fi fost prezenți în adunarea legislativă ardeleană nici măcar episcopii calvin(izanț)i atrași de principii reformați, în secolul al XVII-lea… Abia după 1700, prin eforturile Curții vieneze de a converti o parte dintre români la greco-catolicism, prelații români ai acestei noi confesiuni vor fi prezenți efectiv, continuu, în Dietă, dar aceasta va căpăta doar un statut regional, provincial, a unui „mare principat” încorporat Imperiului habsburgic…

O situație foarte asemănătoare se observă și în Sfatul Domnesc, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Majoritatea reprezentanților boierimii în Sfat (având vreun rang sau nu) se regăsesc în reședința domnească, alături de mitropoliți. Episcopii reprezintă în adunările legislative medievale scaunele unde au fost hirotoniți, lor adăugându-li-se un mic grup de demnitari (boieri) care reprezintă diferitele cetăți – pârcălabi, mai frecvent menționați în Moldova (la Hotin, Orhei, Cetatea Albă, Chilia, Roman, Neamț…) și mai rar, în Țara Românească (Poienari), vornicii de Țara de Sus (Dorohoi) și Țara de Jos (Bârlad), respectiv banul de Craiova. Spre deosebire de Transilvania – unde participau la Dietă și reprezentanți ai comitatelor/districtelor și chiar ai unor orașe – dincoace de Carpați, județele și ținuturile, dar și târgurile nu aveau reprezentare în Sfatul Domnesc.

Prelucrarea ulterioară a datelor – inclusiv din punct de vedere statistic – va permite să constatăm în ce măsură aveau reprezentare legislativă diferitele entități ale statelor medievale (comitate/districte/ținuturi/județe…). Deja, însă, se observă, ca o concluzie preliminară, o tendință „centralizatoare”, în capitalele princiare, a unei mari părți a acestor demnitari.

Să (mai și) râdem: Bulă și Uniunea Sovietică Duminică, apr. 11 2021 

Bulă, la școală… Profesoara îl întreabă:

-Bulă, ce înseamnă U.S.A.?

Bulă răspunde:

-Uniunea Sovietică ailaltă!

« Pagina anterioarăPagina următoare »