Odată, a aterizat o farfurie zburătoare, venită de pe Marte, în curtea gospodarului Gheorghe. Acesta, om primitor, a adus, de la Căminul Cultural, de la vecini, mai multe mese, bănci, scaune și, în curtea lui s-a încins o petrecere în toată regula, cu lăutari, mâncare, băutură și multă veselie…

La un moment dat, cum stătea relaxat în capul mesei, Gheorghe îl întreabă pe șeful marțienilor:

-Nene marțianule, nu te supăra, pot să te întreb și eu ceva?

-Gheorghe, poți să mă întrebi orice, dar, mai întâi, mai toarnă-mi, te rog, din vinul cela roș, că tare-i bun!

Gospodarul toarnă vin și zice:

-Voi, marțienii, aveți, toți, mâinile lungi până la pământ?

-Da, toți!

-Și toți aveți urechile ca niște pâlnii și ochii bulbucați?

-Da, toți!

-Și toți sunteți mici și verzi?

-Da, toți!

-Și aveți, toți, ghiuluri și inele pe degete, așa cum ai tu?

-Nu, numai noi, evreii!