Am început, ieri, ordonarea datelor electorale – de la scrutinele legislative (pentru deputați și/sau senatori), locale (județene/regionale și/sau comunale/orășenești/municipale), europarlamentare, pentru desemnarea șefilor statului (începând cu alegerea ca domn al Țării Românești a lui Gheorghe Bibescu, în decembrie 1842) și a celor legate de plebiscitele și referendumurile din mai bine de 150 de ani – în ordinea lor cronologică.

Pentru primul interval – din vremea Regulamentelor Organice, până la deplina unificare administrativ electorală din vremea lui Cuza (1831-1863) – dispunem de date doar pentru scrutinele parlamentare. Din 1864, până la finalul primei conflagrații mondiale (1918), datele sunt mai complexe, deși nu complete – la nivelul alegerilor locale, lipsesc datele pentru câte 5 scrutine județene și locale, înainte de 1884, însă, după acest an, informațiile sunt legate inclusiv de alegerile locale (chiar dacă, la nivelul localităților, se referă doar la comunele urbane – orașe). Această perioadă antebelică se încheie cu informații legate de desemnarea adunărilor care au votat Unirea, în 1918, la Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia.

Perioada interbelică este acoperită integral, mergând cu informațiile până în noiembrie 1941, când, la al doilea plebiscit organizat de regimul antonescian, au votat și alegătorii transnistreni. Perioada comunistă cuprinde informații legate de alegerea deputaților, a membrilor sfaturilor/consiliilor populare (alegeri locale, cu date la nivel regional, raional și/sau comunal, în anii 1950-1967, respectiv la nivel județean și comunal/orășenesc/municipal, în intervalul 1969-1987), incluzând și referendumul organizat de Ceaușescu în noiembrie 1986. În fine, după 1989, paleta informațiilor, detaliate, frecvent, până la nivel comunal, se diversifică: pe lângă alegerile legislative (pentru deputați și senatori) și cele locale (județene și/sau comunale/orășenești/municipale), apar cele prezidențiale, europarlamentare și mai multe referendumuri.

Nivelul administrativ de bază al datelor este cel al județelor interbelice (plus cele aflate, temporar, în componența României – Bichiș și Cenad, în 1919-1920 și cele transnistrene, în 1941-1944 – deoarece, primele două județe menționate au trimis deputați în Parlament, la primele scrutine interbelice, iar electoratul din Transnistria a votat la al doilea plebiscit antonescian, în 1941). Datele pot fi agregate pe provinciile istorice (sau părți ale acestora, funcție de ce unități județene se găsesc, în fiecare perioadă, în cuprinsul limitelor românești). Motivul recalculării datelor – a multora dintre cele postbelice (din 1950 până azi) – se leagă de posibilitatea comparabilității crono-spațiale a datelor, la nivelul aceluiași decupaj administrativ județean și/sau provincial.

Deocamdată, datele pentru diferitele tipuri de scrutin, au fost aduse într-o singură foaie de lucru Microsoft Excel, din mai multe, cuprinzând, defalcat, datele – antebelice, interbelice, postbelice – pentru fiecare tip de scrutin introdus, în timp, în calculator și, pentru început, am terminat aranjarea, în ordine cronologică (pe cât posibil) a informațiilor legate de prezența la vot. Sunt peste 200 de scrutine, în cei aproape 190 de ani de viață electorală românească. Dacă datele pentru alegerile locale (comunale) lipsesc complet, înainte de 1864 și parțial (pentru câte 5 scrutine din 18, atât la nivel comunal, cât și la nivel județean), pentru anii 1864-1884, ulterior dispunem de date – fie și parțiale (adică doar pentru comunele urbane, la alegerile locale din intervalul 1884-1914) – încât să putem compara fiecare tip de scrutin cu celelalte și fiecare perioadă cu altele…

Spre a putea aranja, cât de cât, în ordine, datele electorale amintite, a fost necesar să creăm, într-o altă foaie de lucru, o „oglindă” cu tipologia și cronologia fiecărui tip de scrutin. Se observă astfel că, în perioada antebelică, una dintre trăsăturile alegerilor de atunci, este desfășurarea lor în mai multe zile (inclusiv a celor legislative), pentru scrutinele locale fiind vorba, în mai multe cazuri, de săptămâni și chiar luni de derulare a acestora…

Timid, în perioada interbelică, apare desfășurarea concomitentă a alegerilor locale (în 1926, când atât consilierii județeni, cât și cei locali au fost votați în aceleași zile), dar și o „reverberație” a antebelicului – „întinderea” scrutinului local din 1936, pe mai mult de un an, până în a doua parte a anului 1937…

Regimul comunist a generalizat desfășurarea concomitentă a alegerilor locale (regionale/raionale sau județene, odată cu cele comunale) – cu puține excepții (1963, 1967, 1977, 1982 și 1987 – când nu au fost aleși decât reprezentanții la nivel comunal) și chiar desfășurarea în aceeași zi cu localele a alegerilor parlamentare (în 1961, 1965, 1969, 1975, 1980 și 1985).

După 1989, s-a menținut desfășurarea concomitentă a alegerilor locale la ambele nivele (județean și comunal) și, deși a fost o tentativă – în 2012 – de comasare și a legislativelor cu scrutinul local, s-a opus Curtea Constituțională. Totuși, până în 2004, concomitent cu legislativele, s-a desfășurat și scrutinul prezidențial (primul tur), ulterior, prin modificarea la 5 ani a mandatului prezidențial, cele două tipuri de consultări electorale având loc separat. Totuși, unele referendumuri au putut să se desfășoare, fie în aceeași zi cu alegerile prezidențiale (referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari – 2009) sau cel pe teme ale justiției (2019), desfășurat la aceeași dată cu scrutinul europarlamentar. Mai mult, tema a două referendumuri – din mai 2007 și iulie 2012 – a fost legată de destituirea șefului statului, însă ambele consultări au fost invalidate, deoarece nu a fost atins cvorumul de alegători prezenți la urne (prima dată, oricum, suspendarea președintelui ar fi fost anulată, inclusiv de ponderea ridicată a alegătorilor care au votat împotriva suspendării).

Acolo unde un scrutin s-a desfășurat pe o perioadă mai lungă de timp – mai ales în perioada antebelică – am decis care tip de alegeri să fie așezat înaintea altuia luând în considerare data de debut a respectivei consultări electorale. De exemplu, în 1874, am pus alegerile comunale înaintea celor parțiale pentru Senat, deoarece scrutinul comunal a început la 13/25 iunie, iar alegerile senatoriale – la 23 iunie/5 iulie. De asemenea, în 1888, alegerile comunale și cele județene – începute în 30 aprilie/12 mai, respectiv 7/19 mai – au fost dispuse înaintea alegerilor parlamentare din toamnă – atât pentru Adunare, cât și pentru Senat (chiar dacă ambele tipuri de scrutin local s-au încheiat la debutul anului 1889), dar după primul scrutin pentru alegerea deputaților din acel an, care s-a desfășurat în ianuarie-februarie 1888. De fapt, situații de acest fel au fost mai multe, în fiecare caz procedând așa cum a fost exemplificat mai sus.

Pe de altă parte, acolo unde două sau mai multe (sub)tipuri de scrutin s-au desfășurat concomitent, am optat, fie pentru ordinea alfabetică – scrutinul comunal, înaintea celui județean (în 1926 și după 1989), cel pentru alegerea deputaților, înaintea consultărilor senatoriale (a primat și faptul că atât alegerile comunale, cât și cele pentru deputați sunt mult mai vechi, începând din 1831, în vreme ce consilierii județeni și senatorii au început a fi aleși abia din 1864) -, fie ținând cont de importanța/rangul celor aleși: legislative, apoi regionale, raionale sau județene, înaintea celor locale, în perioada comunistă, parlamentare – Cameră, apoi Senat, înaintea scrutinului prezidențial, după 1989 (și în ultimul caz a primat faptul că deputații și senatorii au fost aleși în scrutine legislative cu mult timp înainte de desemnarea, prin vot popular, a șefului statului). De asemenea, cele două referendumuri, desfășurate concomitent cu prezidențialele (2009) sau europarlamentarele (2019), au fost plasate după acestea (în primul rând, pentru motivul că respectivele consultări electorale au avut caracter ocazional, față de scrutine – prezidențiale și/sau europene – care se desfășoară, de obicei, cu regularitate și continuitate).

Pe măsură ce datele din fișierul respectiv vor fi așezate în ordine cronologică vom (re)veni cu alte detalii, fie cu caracter metodologic, fie chiar cu informații de natură științifică…