În continuarea (și, oarecum, în completarea) textului de ieri, azi ne vom referi la datele/intervalele mai frecvent întâlnite la care s-au desfășurat scrutinele locale, în peste 160 de ani, de la prima consultare, desfășurată în anul 1864, în vremea domniei lui Cuza.

Pentru perioada antebelică sunt greu de decelat asemenea intervale, deoarece aproape jumătate dintre consultările electorale s-au întins pe mai multe săptămâni și luni… Am fi putut începe chiar cu intervalul domniilor regulamentare, din 1831-32, până după Unirea din 1859, când alegerile – doar pentru sfaturile orășenești – s-au desfășurat anual în Țara Românească (primele – în noiembrie 1831) și din 3 în 3 ani în Moldova (începând cu ianuarie 1832). Din informațiile pe care le avem, se pare că scrutinele s-au desfășurat cu regularitate, până în 1863 – în Țara Românească și până în 1862 – în Moldova. Totuși, în intervalul 1864-1914, unele luni, dacă nu date, au fost mai frecvente, pentru alegerile desfășurate pe intervale mai scurte de timp… Astfel, alegerile județene programate în luna mai sunt în număr de 7, în vreme ce luna mai frecvent folosită pentru programarea scrutinelor comunale a fost noiembrie (de 5 ori).

Perioada interbelică are doar 4 asemenea consultări (dacă includem și scrutinul cu partid unic din 1938). Deși sunt puține la număr, în primele două cazuri – 1926 și 1930 – intervalul preferat pentru desfășurarea atât a alegerilor comunale, cât și a celor județene a fost februarie și/sau martie.

Perioada comunistă a avut, într-un interval de circa patru decenii, mai multe consultări, fie la nivel comunal (orășenesc/municipal…), fie la nivel regional și/sau județean. Au fost, astfel 15 consultări electorale comunale (și raionale, până în 1967) și 11 regionale/județene. Acestea din urmă, după ce primele două asemenea consultări au fost fixate în decembrie (1950 și 1953), următoarele 9 s-au desfășurat, fără excepție, în luna martie… De fapt, atunci când s-au suprapus cu cele regionale/județene, scrutinele comunale au avut loc tot în martie – de 10 ori (toate datele pentru alegerile regionale/județene, plus scrutinul din 1967, ultimul desfășurat și la nivel de raioane) și, în perioada ceaușistă (după 1975, până în 1987), reînnoirea mandatelor aleșilor locali la jumătatea mandatelor aleșilor județeni s-a fixat în noiembrie (de alte 3 ori). Alegerea lunii martie se leagă, credem noi (și) de data de la care – cu largul „concurs” al pumnului în masa Regelui Mihai dat de tovarășul vîșinski – comuniștii au venit la putere (6 martie 1945)…

După 1989, în perioada postcomunistă, noul regim democratic și-a „creat” o altă „tradiție”: după ce, primul scrutin la nivel local (comunal și județean, concomitent) s-a desfășurat în februarie 1992 (aducând aminte, cumva, de începutul perioadei interbelice), a urmat o serie lungă (6 consultări electorale), până în 2016, de alegeri programate în iunie. Această serie a fost întreruptă anul trecut, când, ca urmare a pandemiei de covid 19, ultimul scrutin local s-a desfășurat în septembrie. Interesant este că, după proclamarea Independenței (1991), Republica Moldova a urmat un „traseu” asemănător: după un prim scrutin local (1995) programat în aprilie, a urmat o serie continuă (5 scrutine, până în 2015), de alegeri locale programate în mai (oarecum asemănător cu situația României antebelice!), cu excepția ultimei consultări de acest tip (2019), desfășurate tot toamna, ca ultima consultare de acest tip din România, dar în octombrie.

Concluzionând, în perioada 1864-2020, s-au desfășurat 44 de scrutine județene în România (regionale, în intervalul 1950-65) și 45 de consultări electorale comunale (și raionale, în anii 1950-67). Diferența în plus, la nivelul alegerilor comunale este dată de scrutinul din 1967, când au fost alese doar autoritățile comunale (orășenești) și raionale. Un număr de 14 scrutine comunale s-au desfășurat în martie (cele mai multe, în perioada comunistă – 10 – dar și câte două în perioadele antebelică și interbelică), urmată de luna noiembrie – 8 (dintre care 5 – în perioada antebelică și 3 – în cea comunistă) și de iunie – 6 (toate după 1989). În ceea ce privește alegerile județene, în martie au avut loc 9 (toate în perioada comunistă), în iunie – 8 (două consultări antebelice și 6 – după 1989), în mai – 7 (toate – până în 1914), iar în februarie – 4 (una – în perioada antebelică, două – în cea interbelică și una – după 1989). Dacă adăugăm și consultările electorale din R. Moldova, luna mai acumulează 12 scrutine locale. Se evidențiază, pentru perioade diferite, intervalele februarie-martie, mai-iunie, plus luna noiembrie, care însumează câte 28 dintre scrutine, atât la nivel județean (regional), cât și la nivel comunal.