Dulce Bucovină,
Veselă grădină
Cu pomi roditori
Și mândri feciori!
Cuib de păsărele
Albe, sprintenele,
Care-n ochii lor
Au foc răpitor.
Tu ce ești o floare
Căzută din soare
Cu trei alte flori
A tale surori!
Ele cătră tine
Privesc cu suspine,
Și tu le zâmbești
Cu zâmbiri cerești.
Dulce Bucovină!
Vântul ce înclină
Cu aripa lui
Iarna câmpului
Naște prin șoptire
Scumpă amintire
De-un trecut frumos,
Mare, glorios.
Fii în veci voioasă
Pre cât ești frumoasă!
Fie traiul tău
După gândul mieu!
Ah! cine te vede
Chiar în rai se crede,
Cine-i trecător
Te plânge cu dor!

Sursa: http://www.aboutromania.com/alecsandri43.html