După mai bine de 3 săptămâni în care am verificat, poză cu poză și număr cu număr, fișierele cu fotografii și cele salvate de pe net, putem specifica, mai aproape de realitate, în ce ani s-au desfășurat alegerile locale și de ce tip au fost ele. Evidența pe care o aveam anterior selectase anii 1864, 1866, 1869, 1870, 1871, 1874, 1876, 1878, 1880, 1883, 1884, 1888, 1890, 1891, 1895, 1899, 1901, 1905, 1907, 1911, 1912 și 1914.

Sunt de făcut, acum, câteva mici rectificări. Mai întâi, alegerile locale din anul 1869 au fost alegeri parțiale (cum au fost, de fapt, aproape în fiecare an, din 1864, până în 1915, inclusiv!). Scrutinul în cauză – comunal – s-a desfășurat spre finalul anului 1868, debutând în noiembrie și încheindu-se în ianuarie 1869… La fel s-a petrecut și cu alegerile din 1870, tot comunale, care au început în februarie 1870 și au durat, cu intermitențe, un an.

De la începutul secolului trecut, mai exact, din 1905, Monitorul Oficial cuprinde și informații legate de alegerile locale pentru comunele rurale. Anterior, singurele informații publicate în gazeta guvernamentală se refereau doar la dizolvarea consiliilor locale ale comunelor rurale, fără a se preciza, deloc, când urmau să aibă loc noi alegeri. Aceste dizolvări apar chiar de foarte timpuriu, de la începuturile domniei lui Carol I (1867). Astfel, pentru anii electorali 1905, 1907, 1911 și 1914, majoritatea săptămânilor cuprind și convocarea colegiilor electorale comunale în vederea alegerilor locale. În acest context, alegerile comunale din 1911 încep în ianuarie, spre a se finaliza după un an, la începutul lui 1912…

Astfel, exceptând alegerile parțiale (în cazul cărora s-au reînnoit fie unul sau mai multe consilii județene, fie unul sau mai multe consilii comunale, urbane și/sau rurale), anii electorali legați de scrutinele locale antebelice sunt: 1864, 1870, 1874, 1876, 1878, 1880, 1884, 1888, 1895, 1899, 1905, 1907, 1911 și 1914 – în care au avut loc atât alegeri județene, cât și comunale, 1866, 1883, 1891 și 1903 – când s-au desfășurat numai scrutine județene și 1868, 1890, 1894 și 1901 – doar cu alegeri comunale. Se remarcă faptul că, pe lângă anii electorali enumerați la început, apar unii noi: 1894 – anul unor alegeri comunale – și 1903 – cu un scrutin județean.

De notat și faptul că, în 1878, până spre toamnă, au votat și alegătorii din sudul Basarabiei, retrocedat Rusiei în octombrie același an, iar spre finalul anului – cei din Dobrogea, intrată în componența României la jumătatea lunii noiembrie. În schimb, dacă alegătorii din județele Tulcea și Constanța au votat, cu regularitate, în toată perioada antebelică, cei din Cadrilater – intrat în componența României în vara anului 1913 – nu au participat la nici un scrutin antebelic. Inițial, atât la nivelul județelor Durostor și Caliacra, cât și la nivelul comunelor acestora (urbane și rurale), s-au stabilit comisii interimare, prin Legea asupra Dobrogei Noi (adoptată în primăvara anului 1914) fiind prevăzute a se desfășura alegeri în următoarele săptămâni. Acest lucru nu s-a mai petrecut, deoarece, în vara aceluiași an, a izbucnit prima conflagrație mondială, astfel încât, electoratul din Cadrilater a votat, odată cu întreaga Românie Mare, mai întâi – în noiembrie 1919 (la primul scrutin parlamentar interbelic) și, la nivel local, abia în 1926 (când au avut loc primele alegeri locale interbelice).