Facem precizarea că, deși majoritatea elementelor ce vor fi menționate mai la vale, sunt legate de perioada antebelică, există numeroase altele aflate în legătură cu perioada interbelică sau chiar și cu cea comunistă. Majoritatea elementelor se referă la alegerile locale, dar sunt multe cele care au legătură cu scrutinele parlamentare și, câteva, chiar cu plebiscitele desfășurate la începutul perioadei antebelice.

Mai întâi, cu prilejul altor căutări prin calculator, am dat peste primele fotografii ale unor pagini din Monitorul Oficial. Ele datează din vara anului 2004… Eram tentat să cred că nu există poze atât de vechi, legate de sursele de documentare în domeniul electoral, dar mi-am amintit că, deja, mai de dinainte, prin toamna lui 2003, începusem să „adun” date despre alegerile românești postdecembriste, efort materializat în apariția, puțin înainte de susținerea publică a tezei de doctorat (2005), a primului articol propriu cu asemenea tematică… Deși efortul principal, până în decembrie 2005, era legat de realizarea tezei de doctorat, probabil am găsit răgaz, de pe-atunci, să încep măcar documentarea în domeniul electoral, documentare reluată în anii 2006-2007 (când a fost inventariat, tot la BCU, o mare parte din materialul documentar legat de alegerile parlamentare, plebiscite și referendumuri) și completată ulterior, fie prin reveniri la BCU, fie prin documentări online, fie, chiar prin deplasări în acest scop (la București, în noiembrie 2011, la Biblioteca Academiei Române).

Din fotografiile făcute la BCU, cu mai multe ocazii, m-am ales cu câteva mii de imagini… Foarte frumos, doar că, intrând într-un director cu asemenea imagini, numele unui fișier – să zicem „20200721_104809.jpg” nu-mi spune(a) nimic. Așa că, de prin septembrie, am început migăloasa și cronofaga muncă de redenumire a acestor imagini, fișierul menționat devenind „AL-J-23.10.1864-1.jpg”. „Codificarea” se referă la alegeri locale (AL), pentru consiliile județene (J), culese din numărul din Monitorul Oficial din 23 octombrie 1864 (stil vechi), pagina 1. Similar, alegerile parlamentare au devenit „AP”, dintre care, cele legate de Adunarea Deputaților au simbolul „D”, pentru Senat – „S” (sunt și situații când se publică, în aceeași pagină, date pentru ambele camere, și atunci am folosit prescurtarea „DS”), iar plebiscitele au primit un „P”. Normal, dacă despre un scrutin se vorbește în mai multe pagini, numerotarea lor s-a făcut în ordine crescătoare, începând cu cifra 1. Cum, uneori, s-a întâmplat să fotografiez de două ori (sau, chiar de trei!) aceeași pagină, numerotarea s-a făcut în continuare, chiar dacă, primele poze se opreau pe la cifra 4, dacă poza primei pagini din Monitorul Oficial era tot prima a fost numerotată, în continuare, cu 5: mai bine să am „dubluri”, că nu se știe niciodată! 🙂

În mod similar, exemplarele în format electronic, descărcate de pe diferitele site-uri – cele mai multe, de pe cele ale Bibliotecii Naționale a României și de pe cele ale BCU Cluj – au fost denumite fie cu prescurtări – de pildă, „MO”, pentru Monitorul Oficial – fie cu numele publicației, fără diacritice – „Romanul” – pentru ziarele numite Românul (au fost două – unul apărea la București, celălalt – la Arad), astfel încât, de pildă, numele „Telegraful 06.06.1876.pdf” se referă la numărul din ziarul Telegraful (de București) din 6 iunie 1876.

Ieri am încheiat operațiunea de „rebotezare” a celor peste 2500 de imagini. Pentru perioada antebelică, acestea acoperă, atât pentru alegerile legislative, cât și pentru cele locale, mai mult de jumătate din anii intervalului (32 de ani din 55, pentru intervalul 1864-1918), deși acoperirea este inegală (cel mai „pozat” an e 1907, cu peste 500 de imagini!). Sunt alți vreo 6-7 ani pentru care s-a salvat, integral, de pe Internet, tot ce era legat de alegeri, în anii respectivi, iar, în celelalte cazuri, fie e vorba de fotografii pentru intervale/luni/zile disparate, fie de colecții incomplete de publicații (nu doar din Monitorul Oficial, ci, mai ales din anii unde nu există pe Internet publicația și nici n-am reușit să o fotografiez la BCU, și din alte jurnale: Românul – București, Telegraful, Adevărul, Epoca, Lupta și chiar publicația Federațiunea, ce apărea la Pesta, dar care avea și informații despre alegerile legislative din România).

La fel s-a procedat și pentru perioada interbelică – pentru care am salvat, de pe site-urile amintite, date legate de alegerile locale. Cele legislative fie au fost xeroxate – mai ales în anii 2006-2007 – de la BCU, fie copiate direct în calculator. În fine, similar am procedat și în cazul perioadei comuniste: datele de la „alegerile” parlamentare (și, parțial, cele locale) au fost xeroxate din Scânteia și/sau România Liberă, în anii 2006-2007, iar cele locale lipsă – introduse direct în calculator, într-o altă „campanie” de documentare la BCU din anii 2014-2015. Între aceste documentări s-a „intercalat” o alta, la București (2011), unde am găsit, în Analele Parlamentare ale României, rezultatele alegerilor legislative (1831-1848) și componența Adunărilor din Moldova și Țara Românească din perioada „regulamentară” (1831-1852).

Revenind la pozele redenumite, tot ieri acestea au fost aduse, fiecare, în directoare speciale, pe ani. Acum mai rămâne să reiau fiecare an în parte și să introduc în calculator – acolo unde există! – rezultatele alegerilor locale (județene și/sau comunale)… Iar, pentru viitor, rămâne completarea cu fotografii a anilor sau a intervalelor de ani lipsă…