În spațiul românesc există un interval îndelungat de manifestare a diferitelor procese electorale, care, cel puțin în privința alegerilor legislative și locale are aproape 190 de ani. De aproximativ un secol și jumătate, aceste evenimente – alegerile – au beneficiat de atenția scriitorilor, iar după 1945, și de diferite ecranizări, care acoperă atât perioada antebelică, cât și pe cele interbelică și, respectiv, comunistă.

În ordinea cronologică a perioadei electorale analizate, prima asemenea producție este O scrisoare pierdută, după piesa omonimă, scrisă de Ion Luca Caragiale. Este un film de excepție și merită (re)văzut! 🙂 De fapt, sunt chiar două ecranizări, una apărută în primii ani postbelici, iar a doua – spre finalul perioadei comuniste…

Cam din aceeași perioadă – de dinaintea primei conflagrații mondiale – este și acțiunea din Telegrame, o altă ecranizare după o operă a lui Caragiale. Din nou, o distribuție excepțională și, chiar dacă este mai puțin cunoscută decât precedenta și această producție artistică merită urmărită din plin! 🙂

Și perioada interbelică a beneficiat de atenția cineaștilor. O ecranizare de calitate este Titanic Vals, după o creație a lui Tudor Mușatescu. Din nou – o distribuție și o ecranizare de excepție! 🙂

Paradoxal, deși regimul comunist a încuviințat – și chiar a încurajat! – realizarea de producții cinematografice care ridiculizau procesul electoral (imperfect, e adevărat!) de dinainte de 1945, nu a îndrăznit nimeni să realizeze ecranizări cu și despre alegerile din intervalul 1945-1989… Pe undeva, poate și pentru că, atât autoritățile, cât, mai ales oamenii de artă și cetățenii știau că acestea sunt un adevărat simulacru! După căderea regimului dictatorial, a apărut o serie de documentare, realizate de TVR, care abordează inclusiv chestiunea „alegerilor” din acea vreme. Există, totuși, un documentar, legat de „alegerile” pentru prima Mare Adunare Națională, din martie 1948 și, de asemenea, filmări din epocă, din timpul campaniei electorale și a scrutinului, falsificat grosolan, din 1946…

Despre procesele electorale post-decembriste nu mai aducem ecranizări, cel puțin pentru simplul motiv că acestea ne sunt bine cunoscute, având ocazia, cei care am participat, măcar o dată, să constatăm, „pe propria piele”, cum se votează în România după 1989! Încheiem, totuși, cu un documentar, despre un scrutin din al doilea stat românesc, R. Moldova, și anume, despre alegerile legislative din 2014.

Vizionare plăcută! 🙂