Primul muzeu, cu profil de istorie naturală, a apărut în 1834, la Iași, fiind urmat de un altul, cu tematică istorică, în 1848, la Cluj. În a doua jumătate a veacului al XIX-lea, în spațiul românesc erau doar 10 muzee, dintre care, câte 3 – la București și la Sibiu, două – la Cluj și câte unul – la Iași și la Alba-Iulia. În primul deceniu al secolului trecut, rețeaua muzeistică depășea 30 de instituții de profil, pe lângă cele din Muntenia, Moldova și Ardeal, apărând unități și la Cernăuți și Chișinău. Dacă în toate regiunile extracarpatice amintite – aflate, fie în componența Regatului României, fie sub stăpânire străină, existau muzee doar în capitalele acestora (București, Iași, Cernăuți, Chișinău), peste munți rețeaua era, deja, mai diversificată, pe lângă muzeele din centrele amintite apărând unități și la Arad, Oradea, Salonta, Brașov, Deva, Târgul Mureș, Timișoara, Sfântul Gheorghe, Turda… În anul 1910, la nivelul spațiului românesc, existau 10 muzee cu profil istoric-arheologic, 6 – de artă, câte 5 – cu profil etnografic, respectiv mixt, 4 unități cu profil de științe naturale și câte două – cu profil tehnic, respectiv memorial.

Adevărata diversificare s-a produs în perioada interbelică, nu imediat după Unirea din 1918 – în 1925 erau doar 44 de muzee, distribuite în cam aceleași centre -, ci, mai ales ulterior, astfel încât, în 1936, numărul lor crescuse la 129, distribuite, nu tocmai uniform, în toate regiunile țării. Cele mai multe erau localizate în București – 21 de muzee, Cluj și Sibiu – câte 6, Iași – 5, Târgul Mureș – 4, Alba Iulia, Cetatea Albă, Craiova, Chișinău, Piatra-Neamț – câte 3, etc. Cele mai multe muzee aveau profil istoric-arheologic – 43, urmate de cele cu profil mixt (sau nedefinit) – 37 și de muzeele de artă – 15 și etnografice – 14. Ceva mai puțin numeroase erau muzeele de științe naturale (9), cele tehnice (6) și memoriale (5).

După al doilea război mondial avea să se schimbe nu doar decupajul frontierelor României (restrânsă la teritoriul actual), ci și profilul muzeelor… Astfel, pentru perioada comunistă, mai exact, în 1972, cele mai multe muzee aveau profil memorial – 76 de unități, câte 68 aveau profil istoric-arheologic și/sau mixt, 43 erau muzee de artă, 35 – etnografice, 25 – de științe naturale și doar 4 aveau profil tehnic (datele se referă, deocamdată, doar la teritoriul actual al României). La nivel de localități, ierarhia arată astfel: București – 41 de instituții muzeale, Iași – 13, Ploiești – 11, Brașov, Cluj, Craiova – câte 7, Bacău, Sibiu – câte 6 și altele. La nivelul întregii țări se consemnau peste 300 de muzee.

Este „în lucru” atât inventarierea pentru perioada comunistă în regiunile românești rămase, după 1940/1944 în afara granițelor țării, cât și cea legată de perioada de după anul 1989.