Ce treabă are patronimul Adrian cu Sfântul Andrei? Duminică, dec. 1 2019 

Aflu că, ieri, pe net, de Ziua Sfântului Andrei, destulă lume a felicitat și pe purtătorii numelor Adrian, Adriana, cu variante și derivate, deși, între cele două nume nu este absolut nici o legătură, nici ca origine, nici ca semnificație!

Astfel, Andrei, este de origine greacă, fiind un derivat din cuvântul andros = bărbat. La rândul său, Adrian, este de origine latină, evoluat din Hadrianus = de la (Marea) Adriatică. Iar, pentru cei ce vor să-i sărbătorească pe purtătorii ultimului nume, o pot face, la 26 august! După N. A. Constantinescu (1963), în Synaxarul din 1697, Adrian era celebrat la 17 aprilie și 26 august, în vreme ce forma derivată, Andrian – fără legătură cu Andrei, ci influențată de fonetismul greco-bizantin, cu nd în loc de d – era marcată la 3 februarie! Deci, nici o legătură cu data de 30 Noiembrie și cu atât mai puțin cu Sfântul Apostol Andrei.

Pentru mai multe detalii, a se vedea N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963, p. 4 (pentru Adrian), respectiv, 11-12 (pentru Andrei).

1 Decembrie 1918 – 101 ani! Duminică, dec. 1 2019 

În urmă cu 101 ani, la 18 Noiembrie/1 Decembrie, în prezența a peste 100 de mii de români, adunați din toate colțurile Ardealului, Banatului, Sătmarului, Maramureșului și „părților ungurene” (ulterior, Crișana), cei 1228 de delegați ai acestor ținuturi, au hotărât, la Alba-Iulia, Unirea acestor români și a ținuturilor locuite de ei cu România.

Se desăvârșea, în acest moment, un vechi vis al românilor, de a trăi într-o singură Țară. În aceeași zi, Familia Regală – Regina Maria și Regele Ferdinand – reveneau la București, după 2 ani de ocupație a Capitalei de către armatele Puterilor Centrale, din refugiul de la Iași – „Capitala Rezistenței Românești” (1916-1918).

La mulți, frumoși și fericiți ani, românilor din Țară și de oriunde, cetățenilor români de alte etnii, de pe cuprinsul Marii Românii!