Azi vom vorbi despre numele dat țiganilor. Mai exact, despre cât este de etic, de bun-simț, să schimbi, după secole, numele de „țigani” dat membrilor unei comunități din România, cu altul, care insultă, însă, prin confuzie (mai ales, la nivel internațional), o altă comunitate, cea românească. Nu-l scriu, dar îl știe toată lumea. Eu evit să-l folosesc, considerând, ca parte a comunității românești, că mă insultă! Și întreb:

Este corect, de bun-simț, să vrei să repari o „nedreptate”față de o comunitate (cea țigănească), jignind o altă comunitate (cea românească)?

ONG-urile care „mor” de „grija” față de această comunitate au făcut ceva, concret, ca procentul țiganilor care vorbesc limba țigănească (situat pe la 40%, după recensământul din 2011) să crească? Pentru ca membrii minori ai acestei comunități să meargă la școală, să învețe să scrie și să citească, în limba lor? Ce au făcut aceste ONG-uri pentru ca o majoritate a membrilor acestei comunități să nu mai cerșească, să nu mai fure, ci să meargă la muncă, așa cum face o parte însemnată a reprezentanților tuturor celorlalte comunități din România?

Autoritățile locale, care acordă ajutor social multor membri ai comunității țigănești (nu exclusiv, dar o parte însemnată a asistaților social sunt din această comunitate), au de gând să renunțe la ideea că acest ajutor este o „pomană electorală” și, deci, este normal ca asistații să voteze, la alegeri, „cu cine trebuie”, ei fiind și „îndrumați”, „stimulați” în acest sens???

Într-o țară care se definește „republică”, este corect, de bun-simț, ca o comunitate să aibă și „rege”, și „împărat”? Dacă da, după care reguli? După ce legi???

Și ar mai fi, dar mai păstrez „muniție” pentru viitor, că sigur va fi nevoie! Se vor ofusca, în mod sigur, ipocriții adepți ai neocomunismului numit „political correctness”!…