Așa cum am anunțat, în 17 Ianuarie, continuăm, azi, prezentarea legată de modul în care Moldova și Țara Românească au decis să realizeze Unirea, moment de la care aniversăm 160 de ani!

Și în Țara Românească s-au desfășurat, în ultima parte a anului 1858, alegeri legislative, pentru desemnarea deputaților din Adunarea Electivă care, în 24 Ianuarie/5 FEBRUARIE 1859, în clădirea Hotelului „Concordia” din București, a decis, în unanimitate, ca Alexandru Ioan Cuza, alesul moldovenilor, să fie domnitor și în principatul de la sud de Milcov.

Cu prilejul scrutinului legislativ muntean, din 2114 alegători înscriși, s-au prezentat la urne 1556 (73,6%). Liberalii au primit 753 de voturi (48,4%), iar conservatorii – 803 (51,6%). Din cele 77 de mandate ale Adunării Elective de la București 32 au revenit liberalilor, 41 – conservatorilor, 4 locuri fiind atribuite, fără vot, mitropolitului Ungrovlahiei și episcopilor. Printre cei intrați în Adunarea Electivă ce a desăvârșit, practic, Unirea Principatelor, îi putem aminti pe Ion C. Brătianu (Argeș), Mihail Marghiloman (Brăila), Constantin A. Rosetti, Vasile Boerescu (București), prințul Gheorghe Știrbei (Dolj), Barbu Catargiu (Ialomița), prinții Alexandru și Dimitrie Ghica (Ilfov), Ioan Cantacuzino (Prahova), prințul Grigore Brâncoveanu (Romanați), prințul Barbu Știrbei, N. Lahovari (Vâlcea).

Reclame