De 10 ani, în prima vineri din luna august, se sărbătorește Ziua Internațională a Berii. Să vedem cu ce ne putem lăuda, noi românii, legat de acest eveniment…

Prima mențiune despre fabricarea (și consumul) de bere vine de la Ovidiu Drimba, care, în Istoria culturii și civilizației, afirma că se producea bere, în vremea Imperiului roman, în provinciile dunărene, între care se număra și Dacia.

Ulterior, din Evul Mediu, sunt menționate antroponime ca Berar sau Biermacher (= „producător de bere”), care s-au perpetuat până astăzi. De fapt, un element de continuitate a fabricării (artizanale a) berii, îl constituie și substantivul bere, care pare a fi de proveniență latină, fiind, la origine, infinitivul lung al verbului a bea, exact cum perechile substantivizate ale verbelor a mânca, a continua, a urca sunt substantivele mâncare, continuare, urcare.

Patronimul Berar (cu forme ca Berari, Berariu, Beraru, dar și Barar/Barari/Barariu/Bararu/Bărar, etc.) se regăsește azi în Banat (Caraș-Severin, Timiș), Crișana (Arad, Bihor, Sălaj), Maramureș (Satul Mare, Maramureș), Ardeal (Cluj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov), Moldova (Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galați), Dobrogea, (Tulcea, Constanța), Muntenia (Argeș, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița, București, Teleorman), Oltenia (Dolj, Gorj), dar și la est de Prut, în Basarabia (la Chișinău, Bălți și în raioanele Briceni, Florești, Sângerei, Glodeni, Ungheni, Orhei și Anenii Noi).