Imediat după Primul Război Mondial, în anii 1919-1921, se înregistrau 20,2 milioane locuitori, dintre care 8,7 milioane trăiau în Moldova, 6,4 milioane – în Transilvania, 5,2 milioane – în Țara Românească. Cel mai important grup etnic era reprezentat tot de români (11,3 milioane), fiind urmat de ucraineni (2,8 milioane), unguri (2,2 milioane), evrei (1,2 milioane), germani (869 mii), ruși (666 mii), bulgari (347 mii), țigani (233 mii) și altele. Din punct de vedere confesional, cei mai mulți aderenți îi avea tot cultul ortodox (13,9 milioane) urmat de confesiunile greco-catolică (1,7 milioane), romano-catolică (1,5 milioane), reformată, mozaică (puțin peste 1 milion fiecare), evanghelică (573 mii), etc.

Str etno-confes 1918-21 ok

Figura 26

 

 

            În anii 1926-1930, la mijlocul perioadei interbelice, populația spațiului românesc depășise 22,4 milioane locuitori. Cea mai mare populație o avea Moldova – 9,1 milioane locuitori, urmată de Transilvania – 6,9 milioane și de Țara Românească – 6,4 milioane. Românii continuau să fie cel mai însemnat grup etnic (13,2 milioane), urmați de ucraineni (2,8 milioane), unguri (2,3 milioane), evrei (1,2 milioane), germani (867 mii), ruși (694 mii), bulgari (386 mii), țigani (266 mii) ș. a. m. d. În plan confesional, comunitatea ortodoxă se menținea pe primul loc (15,8 milioane aderenți), urmată de cultele greco-catolic (1,9 milioane), romano-catolic (1,6 milioane), reformat (1,2 milioane), mozaic (941 mii), evanghelic (597 mii), etc.

Str etno-confes 1926-30 ok

Figura 27

 

În anul 1941, în prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial, spațiul românesc număra 23,6 milioane locuitori. Peste 8,8 milioane locuiau în Moldova și câte 7,4 milioane – în Transilvania și în Țara Românească. Românii numărau aproape 15 milioane, fiind urmați de ucraineni (2,9 milioane), unguri (2,7 milioane), germani (765 mii), evrei (564 mii), bulgari (440 mii), țigani (278 mii), etc. Aderenții confesiunii ortodoxe erau cei mai numeroși în continuare (17,2 milioane), urmați de cei ai cultelor greco-catolic (1,9 milioane), romano-catolic (1,6 milioane), reformat (1,4 milioane), mozaic (576 mii), evanghelic (498 mii) și altele.

Str etno-confes 1941 ok

Figura 28

 

În anii 1946-1950, la începutul perioadei comuniste, populația spațiului românesc trecuse de 24,8 milioane locuitori, dintre care 9,6 milioane trăiau în Moldova, 7,4 milioane – în Transilvania, iar 7,8 milioane – în Țara Românească. Românii se apropiau de 16,2 milioane, fiind urmați de comunitățile ucraineană (3,1 milioane), ungară (2,4 milioane), germană (629 mii), rusă (575 mii), evreiască (516 mii), bulgară (453 mii), țigănească (302 mii) și altele. Dintre aderenții la diferite culte, cei mai numeroși erau tot adepții confesiunii ortodoxe (18,8 milioane), urmați de cei ai cultelor greco-catolic, romano-catolic (câte 1,5 milioane fiecare), reformat (1,3 milioane), mozaic (526 mii), evanghelic (463 mii), etc.

Str etno-confes 1946-50 ok

Figura 29

 

Un deceniu mai târziu (1956-1960), spațiul românesc număra 26,6 milioane locuitori, dintre care Moldova depășea 10,5 milioane, 7,8 milioane locuiau în Transilvania, iar 8,3 milioane – în Țara Românească. Pe primul loc, în privința etniilor, se găseau românii (17,5 milioane), urmați de ucraineni (3,6 milioane), unguri (2,5 milioane), ruși (769 mii), germani (506 mii), bulgari (470 mii), țigani (331 mii), evrei (326 mii), ș. a. m. d. Confesiunea ortodoxă avea cel mai mare număr de adepți (20,3 milioane), fiind urmată de cultele romano-catolic (1,5 milioane), greco-catolic, reformat (câte 1,4 milioane fiecare), mozaic (457 mii), evanghelic (429 mii) și altele.

Str etno-confes 1956-60 ok

Figura 30

 

În anii 1965-1970 se consemna o populație de 29,3 milioane locuitori, dintre care în Moldova trăiau 12 milioane, în Transilvania – 8,3 milioane, iar în Țara Românească – 8,9 milioane. Din punct de vedere etnic românii continuau să fie cei mai numeroși (19,3 milioane), fiind urmați de ucraineni (3,9 milioane), unguri (2,6 milioane), ruși (1,1 milioane), bulgari (533 mii), germani (518 mii), evrei (369 mii), țigani (360 mii), etc. Cultul ortodox avea cei mai mulți adepți (22,8 milioane), urmat de confesiunile romano-catolică (1,5 milioane), reformată (1,4 milioane), greco-catolică (1,2 milioane), evanghelică (378 mii), mozaică (370 mii), culte neoprotestante (295 mii) și altele.

Str etno-confes 1965-70 ok

Figura 31

 

Populația totală a spațiului românesc în anii 1975-1980 era de 32,4 milioane locuitori. În Moldova locuiau 13,1 milioane oameni, în Transilvania – 9,1 milioane, iar în Țara Românească – 10,2 milioane. Cel mai însemnat grup etnic continuau să fie românii (22 milioane), urmați de ucraineni (4 milioane), unguri (2,8 milioane), ruși (1,3 milioane), bulgari (540 mii), germani (414 mii), țigani (406 mii), evrei (262 mii) și altele. În plan confesional, cei mai numeroși erau ortodocșii (25,7 milioane), urmați de romano-catolici (1,5 milioane), reformați (1,4 milioane), greco-catolici (1 milion), aderenți la cultele protestante (391 mii), mozaici (283 mii), etc.

Str etno-confes 1975-80 ok

Figura 32

 

În anii 1989-1992, la finele perioadei comuniste, spațiul românesc număra 34,1 milioane locuitori, dintre care 13,9 milioane – în Moldova, 9,3 milioane – în Transilvania și 10,8 milioane – în Țara Românească. Cei mai numeroși, în privința etniilor, erau românii (23,9 milioane), urmați de ucraineni (4,1 milioane), unguri (2,7 milioane), ruși (1,6 milioane), bulgari (515 mii), țigani (438 mii) și alții. Confesiunea ortodoxă se menținea pe primul loc (27,8 milioane aderenți), urmată de cultele romano-catolic (1,4 milioane), reformat (1,3 milioane), greco-catolic (628 mii), culte neoprotestante (510 mii), etc.

Str etno-confes 1989-92 ok

Figura 33

 

La începutul celui de-al treilea mileniu (2001-2004) se consemnau aproape 32 milioane locuitori. În Moldova trăiau 12,9 milioane locuitori, în Transilvania – 8,8 milioane, iar în Țara Românească – 10,2 milioane. Românii își păstrau, detașat, prima poziție (22,5 milioane), fiind urmați de ucraineni (3,8 milioane), unguri (2,4 milioane), ruși (1,5 milioane), țigani (576 mii), bulgari (455 mii), etc. Din punct de vedere confesional, ortodocșii dețieau cel mai mare număr (25,8 milioane), fiind urmați de adepții cultelor romano-catolic, reformat (câte 1,2 milioane aderenți fiecare), ai cultelor neoprotestante (696 mii), ai cultului greco-catolic (594 mii) și altele.

Str etno-confes 2001-04 ok

Figura 34

 

În anul 2011, populația totală a spațiului românesc scăzuse la aproximativ 30 milioane locuitori. Moldova număra 12,3 milioane oameni, Transilvania – 8,1 milioane, iar Țara Românească – 9,5 milioane. Românii se mențineau pe prima poziție, din punct de vedere etnic (21,1 milioane), urmați fiind de ucraineni (3,6 milioane), unguri (2,2 milioane), ruși (1,4 milioane), țigani (701 mii), bulgari (415 mii) ș. a. m. d. Aderenții la cultul ortodox numărau 24,2 milioane, fiind urmați de adepții confesiunilor romano-catolică, reformată (câte 1,1 milioane fiecare), ai cultelor neoprotestante (784 mii), ai cultului greco-catolic (598 mii), etc.

Str etno-confes 2011 ok

Figura 35

 

 

Putem schița câteva concluzii:

– creștere numerică a populației, până la finele perioadei comuniste, apoi – ușor declin demografic;

– elementul etnic românesc și adepții confesiunii ortodoxe au deținut continuu prima poziție;

– tendință de diminuare atât a numărului de comunități minoritare, cât și a numărului și ponderii reprezentanților acestora (germani, evrei, adepții confesiunilor greco-catolică, evanghelică, mozaică);

– creștere numerică a etniilor susținute de statele vecine (ucraineni, ruși, bulgari), precum și a țiganilor;

– creștere a importanței cultelor neoprotestante;

 

*Textul de față face parte din viitorul curs de Geografie istorică.