Azi s-a consumat o premieră: o formațiune (zisă) politică și-a dărâmat, prin moțiune de cenzură, propriul guvern. Acest „guvern” a fost învestit sub părinteasca „grijă” a șefului unui (așa-zis) partid politic din România. Acesta a decis, din motive de nimeni știute, să-și execute propriul executiv după nici jumătate de an de la învestire, printr-o moțiune de centură, pardon de cenzură, intitulată „România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor”.

Trecem acum peste faptul că România a fost (cât pe-aci să fie) confiscată în perioada când a fost promulgată și a fost în vigoare OUG 13, adoptată „noaptea, ca hoții”!…  Am vorbit despre asta la momentul oportun și chiar și după… Dar, a doua parte a titlului moțiunii merită ceva atenție. Democrație, după https://dexonline.ro, înseamnă, citez:

DEMOCRAȚÍE, democrații, s. f. Formă de guvernare în care supremația aparține poporului – Din fr. démocratie.

Termenul pornește de la sensul primar: „puterea poporului”. Voi lega această „putere” a poporului de „votul românilor”.

Vot-mandate 1990-2016

Astfel, după datele oficiale legate de alegerile legislative din ultimii 27 de ani, actuala coaliție are cea mai modestă susținere populară, atât ca număr de alegători care i-a votat (coloana 5), cât și ca procent din totalul alegătorilor înscriși pe liste (coloana 12), după cum arată tabelul de mai sus! Deci, tovarăși, supuși ai vechilului și ai unui șef de minuscul grupuscul, despre ce „democrație”, despre ce „vot al românilor” vorbiți dumneavoastră? A, poate vreți să „vorbiți” despre „votul” cetățenilor români de etnie maghiară din UDMR, formațiune cu care ați „negociat” o adevărată „trădare de țară”… Rușine, jigodiilor!

Anunțuri