După aderarea României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007) s-au desfășurat două scrutinuri prezidențiale, în conformitate cu prevederile Constituției din 1991, revizuite în 2003, care prevede ca scrutinurile pentru alegerea șefului statului să se desfășoare o dată la 5 ani, fapt ce a disociat, după 2004, acest tip de confruntare electorală, de alegerile parlamentare. Scrutinul din 2009 a dus, după două tururi de scrutin, la realegerea ca președinte a lui Traian Băsescu. Ultima confruntare electorală, și-a derulat primul „act” la 2 noiembrie 2014, când, din 14 candidați, doar doi – Victor Ponta (PSD-PC-UNPR) și Klaus Iohannis (ACL) – s-au calificat pentru a doua „rundă” ce va avea loc la 16 noiembrie.

Conform datelor publicate de Biroul Electoral Central, primul tur al acestor alegeri prezidențiale a adus la urne peste 9,7 milioane alegători, dintr-un total de aproape 18,3 milioane cetățeni cu drept de vot (ceea ce înseamnă 53,18% din electorat). Dintre cei care au votat, 8,5 milioane și-au exprimat opțiunea pe listele permanente, 1,1 milioane – pe listele suplimentare, iar circa 76000 au votat cu ajutorul urnei speciale. Voturile valabil exprimate au însumat aproape 9,4 milioane. Acestea s-au repartizat astfel: Victor Ponta a primit peste 3,8 milioane voturi (40,44%), Klaus Iohannis – aproape 2,9 milioane (30,38%), aceștia fiind urmați de Călin Popescu-Tăriceanu (candidat independent, conducătorul PLR) – peste 500 mii voturi (5,36%), Elena Udrea (alianța PMP-PNȚCD) – aproape 500 mii (5,2%), Monica Macovei (candidat independent) – circa 420 mii (4,45%), Dan Diaconescu (PPDD) – aproximativ 380 mii (4,03%), Corneliu Vadim-Tudor (PRM) – aproape 350 mii (3,68%), Hunor Kelemen (UDMR) – circa 330 mii sufragii (3,48%), restul celor 6 candidați (în ordinea descrescătoare a suportului electoral primit: Teodor Meleșcanu, Szilágyi Zsolt, Gheorghe Funar, Wiliam Brînză, Constantin Rotaru și Mirel Amariței) acumulând între circa 100000 și mai puțin de 8 mii de voturi[1], adică – între 1,09% și 0,08% (toți șase totalizând circa 280 mii voturi, reprezentând 2,98%).

Vom încerca să determinăm, utilizând clasificarea ierarhică ascendentă, care au fost unitățile administrative care au votat peste medie cu fiecare dintre candidații înscriși în primul tur.

Suportul electoral pentru candidatul propus de PSD-PC-UNPR a venit mai cu seamă din regiunile extracarpatice, fiind prezent, mai degrabă izolat, în unele unități administrative din nord-vestul și din vestul țării. În aceleași regiuni au primit voturi peste medie și candidații Elena Udrea, Dan Diaconescu, Corneliu Vadim-Tudor și Wiliam Brînză. În schimb, pentru candidatul ACL, au votat, peste medie, mai ales alegătorii din regiunile intracarpatice, suportul electoral al alegătorilor de la est și sud de Carpați fiind mai degrabă izolat. În aceleași zone s-au înregistrat voturi ușor peste medie și pentru Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei, Corneliu Vadim-Tudor și Teodor Meleșcanu. Se remarcă, apoi, estul Transilvaniei și unele unități administrative din nord-vestul țării, unde au fost susținuți puternic cei doi candidați maghiari: Hunor Kelemen și Szilágyi Zsolt (figura 1).

Vot t1 2014 ok

Figura 1

Am încercat să introducem în analiză și alte variabile electorale, care pot contura, mai precis, „geografia votului” la primul tur al acestui scrutin prezidențial. Astfel, am adăugat, la datele referitoare la votul pentru candidați, prezența la vot și ponderea alegătorilor ce au votat pe listele permanente, pe cele suplimentare sau cu ajutorul urnei speciale. Astfel, o prezență la vot peste medie s-a înregistrat în numeroase unități administrative din nord-vestul, vestul, centrul, sudul și sud-estul țării, de această mobilizare importantă la urne beneficiind, în principal, primii doi candidați, Victor Ponta și Klaus Iohannis (figura 2). În cazul celorlalte regiuni, prezența la vot s-a situat la valori inferioare mediei naționale, inclusiv în estul Transilvaniei, unde electoratul (preponderent maghiar) a votat preponderent cu candidații acestei minorități. De remarcat că aceste valori inferioare mediei s-au înregistrat și în estul, sud-estul și sudul țării, unde alegătorii l-au susținut, peste medie, pe Victor Ponta.

Liste+vot t1 2014 ok

Figura 2

Dacă ne referim la tipul de liste pe care au votat alegătorii prezenți la urne, remarcăm faptul că procente ridicate, superioare mediei naționale, de votanți pe listele speciale s-au înregistrat în numeroase comune din sudul țării, mai cu seamă în județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu, în aceste unități administrative Victor Ponta obținând și un sprijin electoral consistent (aici existând și valori ușor peste medie și pentru Dan Diaconescu). În aceste regiuni, dar și în estul Transilvaniei, s-a constatat și un vot peste medie al celor ce au utilizat urna mobilă. Votul pe liste suplimentare, dar cu valori ușor peste medie se observă și în alte regiuni, mai ales din nord-vestul, vestul și sud-estul țării, izolat și în est, acolo unde alegătorii au votat, tot cu valori ușor peste medie, cu Klaus Iohannis, Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei, Corneliu Vadim-Tudor și/sau Teodor Meleșcanu. În toate celelalte regiuni ies, însă, în evidență, peste medie, votanții care și-au exprimat opțiunea electorală pe listele permanente.

Cu rezervele de rigoare, am încercat să determinăm care vor fi rezultatele, probabile, ale celui de-al doilea tur de scrutin, care se desfășoară în 16 noiembrie. Pentru acest lucru, am utilizat, în calculele noastre, trendul observat între primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2009, atât în ceea ce privește participarea la vot (ușor mai ridicată la al doilea tur, din 6 decembrie 2009, față de prima „rundă” – 58,02%, față de 54,37%), cât și în ceea ce privește, în măsura posibilităților, mobilizarea, pentru unul din primii doi candidați, a alegătorilor ce au votat, în primul tur, cu unul dintre candidații ieșiți din competiție după scrutinul din 22 noiembrie 2009.

Vot t1-t2 2009 ok

Figura 3

Astfel, dintre regiunile cu o bună mobilizare la urne, în ambele tururi, în mai multe unități administrative din vestul, centrul, sudul și nordul țării se remarcă și un vot peste medie, la ambele tururi, cu Traian Băsescu. Așa cum se observă în reprezentarea de mai sus (figura 3) și Mircea Geoană a beneficiat atât de o prezență însemnată la vot, cât și de sprijin electoral în ambele „runde”, mai ales din sudul și sud-vestul țării. În multe dintre comunele din aceste regiuni, în primul tur s-au consemnat valori mult peste medie ale suportului pentru candidatul PNL, Crin Antonescu. În regiunile extracarpatice însă, cele mai multe unități administrative – care l-au susținut în ambele tururi pe candidatul alianței PSD-PC – s-au consemnat valori ale prezenței la vot foarte apropiate de media națională. Diferența între cei doi candidați – care a înclinat, în final, ușor, balanța în favoarea lui Traian Băsescu – a venit, însă, dinspre comunele unde prezența la vot a înregistrat valori sub media națională, la ambele tururi de scrutin. Astfel, estul Transilvaniei și unele comune din nord-vestul țării, care la primul tur au votat cu Hunor Kelemen l-au sprijinit, cu valori ușor peste medie pe Traian Băsescu, fapt consemnat și în multe asemenea unități administrative de la sud și est de Carpați, care, în prima „rundă” votaseră peste medie cu Crin Antonescu, Corneliu Vadim-Tudor, Sorin Oprescu sau George Becali.

Plecând de la evoluțiile consemnate în cadrul precedentului scrutin prezidențial și de la datele consemnate după primul tur al alegerilor din acest an, am calculat valorile pentru prezența la vot și cele legate de votul probabil pentru cei doi candidați, în al doilea tur, din 16 noiembrie 2014. Precizăm, încă o dată, că aceste calcule trebuie privite cu prudență. Am ținut cont și de opțiunile exprimate de candidații ieșiți din cursă[2], deși și în acest caz, așa cum s-a întâmplat și în 2009, electoratul nu a ținut întotdeauna cont de recomandările celor pe care i-au susținut în primul tur[3], precum și de posibila prezență a multor alegători ce au absentat de la vot la primul tur.

Așa cum se observă în harta de mai jos, Victor Ponta își va păstra, probabil, electoratul care l-a susținut ieșind masiv la vot în primul tur, electorat concentrat mai ales în sudul și sud-vestul țării. De asemenea, actualul premier va fi votat, ca și în primul tur, în mai multe unități administrative concentrate mai ales în estul și sudul țării, izolat în celelalte regiuni, dar care au înregistrat o prezență la vot inferioară mediei naționale (situație ce se poate prefigura și pe 16 noiembrie). În aceste unități a primit voturi, în primul tur, ușor peste medie, și Dan Diaconescu, electoratul acestuia părând să se îndrepte spre Ponta. În aceste zone, candidatul alianței PSD-PC-UNPR pare să fie susținut în al doilea tur și de electoratul lui Dan Diaconescu, Corneliu Vadim-Tudor, Wiliam Brînză și Constantin Rotaru și chiar de o parte dintre susținătorii Elenei Udrea. Toate aceste unități administrative însumează mai mult de o treime dintre orașele și comunele țării.

Klaus Iohannis a fost susținut de un electorat activ la urne în prima „rundă”, cu o concentrare în sudul, vestul și nordul Transilvaniei, izolat și la est și sud de Carpați, tot aici primind suport electoral și Monica Macovei sau Gheorghe Funar, al căror electorat pare să-l susțină pe primarul Sibiului în turul al doilea (figura 4). În vestul țării, pe fondul unei prezențe la vot sub medie, la primul tur (reconfirmată, probabil, și la al doilea), voturile vor merge tot spre Iohannis, ca și în primul tur, candidatul ACL părând să beneficieze și de suportul unor votanți ai lui Călin Popescu-Tăriceanu, ai Elenei Udrea, Monicăi Macovei sau ai lui Teodor Meleșcanu sau Gheorghe Funar. Dacă la primul tur, estul maghiarofon al Transilvaniei a susținut în mare majoritate unul din cei doi candidați maghiari, pe fondul unui absenteism la urne chiar mai mare decât în primul tur, alegătorii din această zonă îl vor susține clar pe Iohannis. În ansamblu toate aceste unități însumează circa un sfert din comunele și orașele României.

Există și o a treia categorie de unități administrative, care grupează tot ceva mai mult de o treime dintre municipiile, orașele și comunele țării. Acestea au repartiție spațială relativ echilibrată, fiind mai prezente fie în vestul sau nordul țării, fie în vestul Moldovei, în Dobrogea sau în nordul Munteniei și al Olteniei. Acestea consemnează valori apropiate de medie atât în ceea ce privește prezența la vot, cât și suportul pentru primii doi candidați (la ambele tururi), cât și valori ușor peste medie ale suportului din primul tur pentru Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei, Corneliu Vadim-Tudor și Teodor Meleșcanu, care par să meargă în turul al doilea în măsură aproape egală spre Ponta sau Iohannis. Acest segment de unități administrative pare să încline balanța, astfel încât, la o prezență la vot probabilă de 10,4 milioane (56,96%), din cele peste 10,1 milioane de voturi valabil exprimate (estimate), Ponta ar obține aproape 5,4 milioane (53,1%) iar Iohannis – peste 4,7 milioane (46,9%).

Vot t1-t2 2014 ok

Figura 4

Câteva cuvinte și despre votul diasporei. În 2009, la primul tur s-au prezentat circa 95000 de români, în al doilea votând peste 147000, adică de 1,5 ori mai mult. Aplicând aceeași creștere, ar rezulta ca, dacă la 2 noiembrie și-au exprimat opțiunea peste 161000 alegători, pe 16 noiembrie ar urma să voteze circa 250 mii. Dacă în 2009, majoritatea alegătorilor din diaspora l-a votat pe Traian Băsescu, acum suportul electoral pare să se îndrepte spre Klaus Iohannis (care ar primi aproape 85% din voturile românilor diasporeni).

Dacă ne referim doar la ce ar putea să fie în turul al doilea, doar în ceea ce privește manifestarea preferințelor electorale pentru unul dintre candidați, Klaus Iohannis ar primi cel mai clar suport în unități administrative din estul și sudul Transilvaniei, fiind susținut, peste medie și în vestul și nordul Transilvaniei, dar și în mai multe unități administrative din estul și sudul țării. Cea mai mare parte a regiunilor extracarpatice pare să îl prefere, însă, pe Victor Ponta, astfel de situații consemnându-se și la vest de Carpați (figura 5).

Liste+vot t2 2014(e) ok

Figura 5

Putem concluziona că, pe baza suportului electoral declarat de candidații ieșiți din primul tur (cu excepțiile deja menționate), chiar dacă suportul electoral al maghiarilor din țară și al românilor din diaspora pare a se îndrepta mai ales spre Klaus Iohannis, chiar dacă acesta va recupera o mare parte a handicapului de 10% din primul tur, Victor Ponta pare a fi câștigătorul, cu un scor, în procente, de circa 53 la 47. Probabil, un aport important de voturi pentru președintele PSD va fi reprezentat de votul pe liste speciale[4], ca și în primul tur, în vreme ce, recuperarea, fie și parțială, de către Iohannis a decalajului din primul tur pare să vină, în bună măsură, dinspre comunitatea maghiară și de la românii de peste hotare. Iohannis mai poate spera la o victorie doar în cazul în care se va mobiliza la vot un procent încă mai mare decât valoarea estimată de aproape 57%, adică un număr mai mare dintre absenții de la primul tur.

[1] Ridică serioase semne de întrebare felul în care acești candidați au reușit să strângă cele 200000 de semnături necesare pentru înscrierea în competiția pentru Președinția țării (conform art. 4, alin. 2, din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României). În ideea că listele cu semnăturile de susținere au fost reale, aceștia au reușit să mobilizeze la vot doar între jumătate dintre cei care au semnat pentru depunerea candidaturii (Teodor Meleșcanu) și circa 4% dintre acești semnatari susținători (Mirel Amariței).

[2] Astfel, Călin Popescu-Tăriceanu, Dan Diaconescu, Corneliu Vadim-Tudor și Teodor Meleșcanu și-au exprimat sprijinul pentru candidatul PSD. Monica Macovei și Szilágyi Zsolt au cerut susținătorilor lor din primul tur să-l susțină pe candidatul ACL, iar Elena Udrea a vorbit de un vot „anti-Ponta” (în vreme ce președintele aliatului PMP, PNȚCD, Aurelian Pavelescu a îndemnat la „boicot” în turul al doilea). Pe de altă parte, Hunor Kelemen a lăsat la latitudinea susținătorilor săi opțiunea pentru al doilea tur. Respectarea acestor recomandări este, însă, relativă: o parte a electoratului lui Tăriceanu nu va vota automat cu Ponta, iar unii dintre susținătorii candidatului PLR nu se vor prezenta la urne. Pe de altă parte, imediat după anunțul făcut de Vadim, o parte dintre susținătorii acestuia au criticat această decizie. Trebuie ținut cont și de mobilizarea, probabilă, ca și în 2009, a multor alegători ce nu au votat la 2 noiembrie.

[3] Și în 2009 au existat asemenea situații, „perdantul” fiind Mircea Geoană: alegătorii maghiari au nesocotit, în bună parte, recomandarea UDMR de a vota cu președintele de atunci al PSD, susținându-l pe Traian Băsescu, la fel procedând și o parte din electoratul ce l-a votat pe Crin Antonescu. În fine, o parte a alegătorilor acestor candidați, nu s-a mai prezentat la urne în turul al doilea. Au venit, însă, votanți ce nu participaseră la scrutin în primul tur.

[4] Având în vedere că, printre „campioanele” votului pe liste suplimentare se numără multe comune din sudul țării, unde nu există nici obiective turistice deosebite și, în mod normal, nici fluxuri turistice importante, se naște o nouă formă de turism, numită „turism electoral”.

Anunțuri