Printre multele lucruri cu care „dulşele târg al Ieşilor” are a se mândri se află şi aceste… era să le spun… coincidenţe, dacă ar fi fost doar două. Dar, fiind deja mai multe, cred că a fost să fie mâna cuiva de acolo, „de Sus”!…

În anul 1408 a fost consemnat primul document, recunoscut oficial, în care se face vorbire despre această aşezare (cu un alt prilej, am precizat că există şi mărturii mai vechi, dar acestea nu au fost, încă, unanim acceptate de către specialişti). Acest fapt se întâmpla în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Memoria colectivă a Iaşilor i-a păstrat amintirea, atât în numele cartierului omonim, situat la sud de şesul Bahluiului, cât şi prin prezenţa unei statui a voievodului în cadrul Grupului statuar al voievozilor de peste drum de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”.

Anul 1562 a rămas în istorie prin fixarea drept capitală a statului moldovenesc medieval la Iaşi. Actul a fost înfăptuit de către domnitorul Alexandru Lăpuşneanu. O stradă din centrul oraşului, cu o însemnată „memorie” afectiv-istorică, „mutilată” de al doilea război mondial şi, apoi de regimul comunist şi de delăsarea post-decembristă, poartă numele domnitorului. În 2008, la capătul dinspre Piaţa Mihai Eminescu al străzii Lăpuşneanu a fost dezvelit un bust al domnitorului.

Peste exact trei veacuri, Alexandru Ioan Cuza a hotărât fixarea unicei capitale a statului român, înfăptuit trei ani mai devreme, prin Unirea Principatelor, la Bucureşti, punându-se capăt, astfel, îndelungatei perioade în care „oraşul celor şapte coline” avusese acest statut. Reformele care au declanşat modernizarea României, între care se înscrie şi înfiinţarea primei Universităţi din ţară (act de la care, în acest an, se aniversează un veac şi jumătate), au făcut ca „Domnul Unirii” să fie apreciat peste vremuri. În Piaţa Unirii i-a fost amenajat, încă dinaintea primului război mondial, un monument, iar în apropierea Grupului statuar al voievozilor şi al recent apărutului bust al Lăpuşneanului, Universitatea ieşeană, ce poartă numele ctitorului ei, şi-a amenajat un nou corp de clădire.

În acest fel, cei trei Alexandru, legaţi de istoria şi devenirea vechiului târg, îşi dau, simbolic, întâlnire, peste veacuri, la Fundaţie…