Spaţiul românesc este marcat, de destulă vreme (uneori mai lungă, alteori mai scurtă), prin diverse expresii care au fiecare o origine şi o justificare (cel puţin)… Iată câteva, care au, încă, circulaţie printre români: „a spune braşoave”, „a vinde braşovenii” (spre deosebire de „lipscănii”), „a o întoarce ca la Ploieşti” sau „ca la Brăila”, „latră câinii în Giurgiu”, „a nimerit orbu’ Brăila”, „la Caracal s-a răsturnat căruţa cu proşti”…
Primele două par a fi destul de vechi, apărând, probabil, în Evul Mediu. Pare să fie vorba, pe de-o parte, de încercarea negustorilor braşoveni de a… păcăli unii cumpărători (de aici şi expresia „a spune braşoave”, cu sensul de „minciuni”), iar pe de alta, de marfa, frecvent de calitate, pe care aceşti negustori o vindeau la sud şi est de Carpaţi (unde concura, cu succes, cu marfa adusă din centre comerciale europene renumite: Lipsca/Leipzig sau Gabrovo…).
Celelalte expresii par să se fi născut în epoca modernă, unele, mai exact, după apariţia căilor ferate în România. De aici şi expresia „a o întoarce ca la Ploieşti”, cu sensul de a întoarce vorba altfel decât fusese anterior, ţinând cont de ocolul pe care trenurile îl fac la Ploieşti, la fel ca şi „a o întoarce ca la Brăila”, mai exact la 180 de grade, ca idee, expresie apărută când Brăila era capăt de linie…). Tot legat de acest ultim oraş, expresia „a nimerit orbu’ Brăila” pare a se datora faptului că e imposibil să nu-l găseşti, dacă vii dinspre Bărăgan, fiind vorba, multă vreme, de singurul centru urban din nord-estul Câmpiei Române. De fapt, remarcăm că în două situaţii, Brăila şi Giurgiu, expresiile legate de aceste oraşe se referă la foste raiale turceşti…
Interesantă este şi expresia „la Caracal s-a răsturnat căruţa cu proşti”… Ea are „continuitate”, ca băşcălie românească, prin „cele 7 minuni de la Caracal” (cimitirul pe strada Învierii, închisoarea pe strada Libertăţii, etc). Caracalenii, sfătoşi ca orice olteni, susţin, însă, că expresia corectă nu este aşa, ci „la Caracal s-a răsturnat căruţa cu ploşti”… idee susţinută, printre alţii de cunoscutul Mircea Dinescu…
Unele expresii, vechi şi ele, au un caracter local… În Ţara Oltului, zonă cu apartenenţă când la Ţara Românească, când la Transilvania, localnicii spun şi azi, de secole, că, atunci când trec Oltul, spre nord, merg „pe Ardeal”. De asemenea, este interesantă folosirea ca „unitate de măsură” a distanţelor a… pitei, în expresia: „apăi, până la Sibiu mai mânci o pită!”… Când a apărut o astfel de expresie, mai erau secole până la apariţia sistemului metric…