Stalin a murit în 1953… Cu un an mai înainte, România, devenită, de câţiva ani, „republică populară” şi-a schimbat organizarea administrativă din judeţe în raioane şi regiuni, după modelul „fratelui mai mare” de la Răsărit, Uniunea Sovietică. „Organele puterii de stat” au fost şi ele rebotezate, dar nu soviete (săteşti, orăşeneşti, raionale, regionale) precum în „măreaţa Uniune” (sovietică, nu europeană!), ci „sfaturi populare”.
Dorinţa autorităţilor comuniste de a se întipări în memoria – individuală sau/şi colectivă – a românilor aceste noi „instituţii” locale/regionale a făcut să fie lansate inclusiv poezioare, aparent nevinovate. Unele s-au perpetuat, prin copiii născuţi în vremea lui Stalin, apoi prin „decreţeii” lui Ceauşescu, până la copilaşii din era internetului. Iată, astfel, cum arată versurile bine-cunoscutei creaţii „populare” Căţeluş cu părul creţ:
Căţeluş cu părul creţ
Fură raţa din coteţ
Şi se jură că nu fură,
Dar l-am prins cu raţa-n gură!
Şi cu ou-n buzunar
Hai la Sfatul Popular!
misto postarea. pentru trafic mai mare cred ca titlul ar fi putut fi: stalin si catzeluls cu paru cretz sau stalin (sauurmasii lui) va cheama la sfatul popular cu catel(us cu paru cret) si purcel
Merci pentru observaţie! Şi pentru trafic!
Dar daca vrei trafic adevarat, trebuie sa pui Stalin&free porn,lesbian and mature sex&va cheama la sfatul popular&sadomaso&structuri spatiale. Plus o poza cu Ana Pauker si guvernul rus first time anal sex ne-au adus!Parerea mea…
Merci şi ţie pentru idee… Şi, de asemenea, pentru trafic… Văzui, de fapt, că de la o vreme, dialogaţi doar voi (tu şi cu Jorj)… 🙂
cred ca in buzunar catelushu cu paru’ cretz avea oul, nu ratza…mai greu cu ratza shi in gura shi in buzunar, mai ales pe vremea sfatului popular…na ca am facut shi rime 🙂
Salut! Merci, am modificat… Oricum, ideea era de a evidenţia supravieţuirea unui fel de „relict stalinist” la mai mult de jumătate de secol de la dispariţia tiranului bolşevic…
am priceput ideea cu relictele staliniste…pai bunica-mea si acum zice ca merge sa ia paine de la „cooperativa”… numai ca asa-s eu, trebuie sa corectez tot…deformatie profesionala 😀
Avea regretatul Florian Pittiş (Pasărea Colibri) o poezioară care se cheamă „Puterea obişnuinţei(fabulă)”… Pentru muţi oameni, de la o vârstă, intervine această putere a obişnuinţei. Nu-i bai, cu corectatul: dimineaţă am făcut o adevărată „razie” prin blog, că observasem, de mai mult timp, câteva (alte) erori şi lipsuri. Deh, perfecţionismu’ ăsta!…